Lucian Davidescu

Ce plan B are România dacă se sparge UE?

„Look around the poker table: If you can’t see who’s the sucker, it’s you”

Pentru cei care nu urmăresc prea atent ce se întâmplă în restul lumii, o căutare simpluță pe google eu+breakup ar fi de ajuns pentru a afla în ce termeni și cu ce frecvență se vorbește pe afară despre ruperea Uniunii Europene. După momentele „de neconceput” reprezentate de Brexit și victoria lui Trump, discuția s-a mutat subit de la „ce facem ca să nu se întâmple” la „ce facem dacă totuși se întâmplă”. Pierderi, beneficii, măsuri de atenuare a șocului – pe scurt, planul B.

În partea de lume unde euroentuziasmul este la maximum iar riscurile unei destrămări a UE sunt asemenea (România), discuția asta nu există. Decât în termeni sumari și optimiști – „imposibil așa ceva”, „n-are cum”, „să fim serioși”.

Măcar de dragul prudenței, un plan B ar fi prins bine măcar cu speranța să nu fie aplicat niciodată. Vestea mai proastă însă este că „ba are cum”. Datoriile suverane sunt tot acolo, găurile din bilanțurile băncilor la fel, dezechilibrele de turație economică dintre diverșii membri încă nu s-au rezolvat.

Semnalul că UE nu mai este o miză cu orice preț l-a dat acum doi ani ministrul german de finanțe Wolfgang Schauble, care a insistat la vremea aceea ca Grecia să fie dată afară din zona Euro. Chiar dacă până la urmă nu s-a întâmplat, simpla propunere a devoalat o decizie clară: rămâne doar cine vrea și poate.

De vrut, însă, n-au mai vrut britanicii, pe care d-l Schauble i-ar fi păstrat cu dragă inimă. Sigur, trebuia să suporte consecințe devastatoare, care să servească drept exemplu pentru cine ar mai îndrăzni să comită așa blasfemie, doar că ele încă întârzie să se producă.

Apoi s-a întâmplat neîntâmplata peste Ocean, unde a câștigat populistul, extremistul, bufonul care nu avea nici o șansă (și pe care dacă prin absurd ar fi avut-o, ar fi făcut prăpăd cu siguranță). N-a făcut destul încă, poate că o să facă – cine știe, dar mai contează și timing-ul.

Iar timing-ul este cum nu se poate mai dezavantajos pentru Uniunea Europeană. Într-o lună sunt alegeri în Olanda, unde euroscepticul Wilders este oficial favorit. După încă o lună sunt alegeri în Franța, unde madame Le Pen se bate în finală cu un tip pe lângă care Hillary Clinton aproape că părea om de stat. Bine, cine încă mai are încredere în „sondaje” poate să stea liniștit.

Ambii au parte de un context extrem de favorabil pentru ei – bandwagon-ul lui Trump: prima jumătate de an după investire, când foștii adversari încep să se resemneze cu ideea iar susținătorii sunt încă entuziasmați. Să-i adăugăm și pe britanici care la aproape un an de la Brexit arată cum poți să-ți alegi doar ce-ți convine din Europa și avem rețeta furtunii perfecte.

În cazul în care Franța ar ieși din UE (încă odată, dacă doar pe sondaje ne bazăm că „nu” atunci n-am învățat nimic din istoria contemporană), ea încetează efectiv să mai existe, cel puțin în forma pe care o înțelegem acum. Germania, singură, nu poate susține construcția actuală. Ar păstra, poate, un spațiu economic cu două, trei chiar patru viteze. Însă cine și în ce condiții poate să intre acolo nu este clar. Nici ce se întâmplă cu cine e lăsat pe afară.

În cazul României, plusul este prezența în România a unei bune părți din industria subansamblelor auto. Minusul este diferența uriașă de dezvoltare și competitivitate la nivelul întregii economii, care presupune costuri puțin confortabile. O situație greu de împăcat…

Iar dacă aterizează pe din afară, România este în situația de acum a spațiului ex-iugoslav, doar că în loc de un licurici puternic de jur împrejur va avea mai mulți, de calibre diferite – inclusiv Putin la mică distanță.

Cum ar trebui să arate un astfel de plan B? Este măcar posibil? Greu de răspuns. Dar dacă nu l-am făcut singuri, sigur se găsește cine să ni-l facă.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Ce plan B are România dacă se sparge UE?

  1. Vlad

    Plan B cand nu avem nici macar plan A?? Avem un plan pentru situatia de acum? pentru UE, pentru atragerea de fonduri, pentru integrarea in zona EURO? Nu avem nimic… asa ca ce sens sa ne batem capul cu ceva ce s-ar putea intampla?

    Reply
  2. Laura

    Eu cred ca aceasta este discutia politica cea mai importanta care trebuie sa aiba loc in Romania in momentul de fata, cel putin pana trecem hopul (daca il trecem) alegerilor din Mai din Franta.

    Este o discutie dificila, pentru ca intr-adevar vorbim de un plan B: daca UE se destrama, orice optiune va fi mai rea decat ce avem acum. Si chiar ar fi bine sa fie propuse mai multe planuri B, nu doar unul — pluralitatea intelectuala este chiar utila in acest caz.

    Dar …. nu e asa ca toata lumea este incantata de finetea si subtilitatea intelectuala a discutiilor pe care le avem deja despre pozitia Romaniei in negocierile Brexit ? Cat de articulate si clare sunt whitepaper-urile produse de MAE si de Guvern ? Sau cat de vizionare si relevante sunt discursurile de politica externa ale Presedintelui ? Cate teze de masters sau de doctorat se fac la universitatile din Romania pe tema Brexit-ului (raspuns : zero) ? …

    Tot asa si cu dezbaterea despre Planul B ….

    Reply
  3. Dezideriu Dudas

    TREI COMUNICARI ASOCIATE SUBIECTULUI :

    COMUNICARE 1 : 5 ianuarie 2017
    D-lui acad. Ioan Aurel Pop – Rector U.B.B. Cluj
    Ref. la : …. – “ Romania, starea noastra de veghe-punct de observatie DOBROGEA. ”
    Stimate Domnule Academician,
    Va transmitem, prin redirectionare, preliminar, o comunicare adresata Presedintelui Romaniei ref. la PROIECTUL DE TARA, initiativa in care sunteti si dvs. implicat ca si coordonator al Grupului de lucru 3 – Dimensiunea sociala si culturala .
    In 1-2 zile voi avea ragazul necesar sa va transmit mai multe date privind initiativa, tinand cont ca de fapt esenta titlului ei va apartine ( « STAREA NOASTRA DE VEGHE »…).
    In relationarea cu privire la dvs. fac referire la d-nul dr. Viorel Sirca, cadru universitar la U.B.B. Cluj, Facultatea de Psihologie, fost director al DIRECTIEI JUDETENE DE EVIDENTA A PERSOANELOR CLUJ, care a participat si la editia din anul 2009 a initiativei despre care primiti si dvs. acum coordonate ( am mai avut cateva relationari privitoare la dvs si cartile dvs, discutii cu d-nul Valentin Ajder privind lansarea cartilor dvs. la Constanta, comentarii incidente pe blogul d-lui Vasile Gogea… ). Si in anul 2009 a participat la initiativa d-nul Alexandru Mironov, unul din participantii de prestigiu ai intalnirii publice din 28 ianuarie 2017 – “ Romania, starea noastra de veghe-punct de observatie DOBROGEA. ”, intalnire publica la care va invitam si pe dvs. D-nul Liviu Antonesei participa pentru prima data la evenimentele noastre publice.

    COMUNICARE 2 : 14 ianuarie 2017, 22:20
    CATRE : PRESEDINTELE ROMANIEI
    Ref la : ….: “ ROMANIA, starea noastra de veghe – punct de observatie DOBROGEA. ” – contributie la PROIECTUL DE TARA
    Stimate Domnule Presedinte,
    Va transmitem sub forma redirectionarii emailului catre cele trei prestigioase ONG-uri de mai jos, invitatia la intalnirea sus-rubricata. Vizam scopul “Comisiei Prezidentiale privind Proiectul de Tara”, mentionat in art. 1 al “Regulamentului de organizare si functionare” al ei, respectiv consensul privind “ directiile de dezvoltare si modernizare a Romaniei”. In plus, vizam si perioada in care Romania va asigura Presedintia Consiliului Uniunii Europene, amanata cu 6 luni datorita Brexitului la perioada ianuarie-iunie 2019.
    Cu membrii “Comisiei Prezidentiale privind Proiectul de Tara” am avut deja sau suntem in derularea unor proiecte profesionale precum ( enumerare cf. G.L. – Grupurile de lucru constituite ) : G.L. 1 : Cristian Parvulescu – Asociatia Pro Democratia Constanta ( 1997 – 2000 ), G.L. 2 : Valentin Lazea – Forumul Tehnocrat 1997, Forumul de la Neptun 2001, G.L. 3 : Acad. Ioan Aurel-Pop, preluare titlul ( “starea de veghe” – Romania, extensia Transilvaniei…) si colaborare praxiologica antamata anterior indirect – reprezentant Cluj (U.B.B. Cluj ), G.L. 4 : Dan Dungaciu, prin “Fundatia Universitara a Marii Negre” parte a proiectului “Fondul de Investitii Moldova” vizat de noi – in acest context trebuie sa mentionam ca in anul 1997 am fost fondatorii “Asociatiei Nationale a Consultantilor de Investitii”, din pacate, in acea perioada, o forma care nu-si putea atrage fondul…
    Mai adaugam si fisierul “Grupul pentru Noua Politica”, o relationare anterioara institutionala avuta chiar cu dvs., preluata apoi pe blogul unui cunoscut lider al romanilor care n-au renuntat niciodata la Romania.
    PS : Vom reveni cu informatii “de parcurs” ante si post-eveniment pentru luarea unor decizii fundamentate…. Deasemenea si cu o forma de invitatie cu caracter mai oficial ( scanare – semnatura, stampila ).

    COMUNICARE 3 : 13 ianuarie 2017
    CATRE :
    Societatea Romana de Fenomenologie – D-lui Cristian Ciocan
    Societatea Academica din Romania – D-nei Alina Mungiu-Pippidi
    Fundatia Universitara a Marii Negre – D-lui Dan Dungaciu
    Buna ziua,
    Intr-o logica ce tine de pct. III din fisierul al 2-lea atasat ( “ Re-Romania Determinanti…), va transmitem sub aceasta forma invitatia la intalnirea publica “, “ Romania, starea noastra de veghe – punct de observatie DOBROGEA ”, care va avea loc in sambata 28 ianuarie 2017 in Constanta, la Casa de Cultura, incepand cu orele 10.00.
    In aceasi logica pre-structuram formula de comunicare a initiativei pe care dorim sa o asociem PROIECTULUI DE TARA ( pct. IV.3 din al 2-lea fisier atasat ), tinand cont ca ne propunem sa targhetam si dinamizam energii si motivatii pentru anul 2018, vizand pe langa alte evenimente omagiale sau de importanta majora :
    – Centenarul Unirii
    – Presedintia Romaniei la Consiliul U.E.
    si o amprenta dobrogeana, chiar tomitana… :
    – Aniversarea a 2000 de ani de la moartea poetului Ovidius
    Pentru S.A.R. si F.U.M.N. trebuie sa subliniem, odata in plus ( un subiect mai vechi, intr-o e-comunicare cvasi-publica ), ca intitiativa consonanta care “ne-a adunat” a fost FONDUL DE INVESTITII MOLDOVA ( d-nul Cristian Parvan, secretar general al AOAR – Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, prezent partial la conferinta de lansare a Fondului de Investitii Moldova, a fost alaturi de noi, total, la infiintarea Asociatiei Consultantilor de Investitii in anul 1997 ). Societatea Romana de Fenomenologie este asociata “comunitatii”, elementul cheie al titlului manifestarii stiintifice organizate de ei in anul 2016, prilej care ne-a oferit ocazia sustinerii cu autoritate stiintifica a “praxiologiei” introducerii “fenomenului de comunitate” in ecuatia solidarizarii propuse de noi pentru anul 2018. Mentionam ca a fost o intreaga corespondenta dedicata acestei componente de argumentare a autoritatii necesare demersului nostru.
    PS : Vom reveni cu informatii “de parcurs”.

    Reply
  4. NC

    „Dar dacă nu l-am făcut singuri, sigur se găsește cine să ni-l facă.”
    Exact asta s-a întâmplat și înainte de aderarea noastră la UE și nici acum nu va fi altfel. Exitul din UE nu și-l vor permite decât membrii destul de puternici ca să poată supraviețui/prospera și în afara Uniunii (după modelul elvețian sau cel norvegian) dar nu suficient de puternici încât să preia conducerea fermă a UE (cum este cazul Germaniei). Probabil că etapa lidershipului difuz s-a încheiat iar statele care nu acceptă o poziție secundară în UE se vor retrage sau se vor supune lidershipului german. Ori noi suntem departe de dilema asta, așa că la ce bun să ne facem planuri de care oricum nu va ține nimeni cont (nici măcar următorul nostru guvern)?

    Reply
    • Dumitru

      Cand vad cate o prostie din asta scrisa am o reactie… schizofrena. Pe de o parte imi aduc aminte ca Unirea a fost visul mai multor generatii, si imi spun ca e pacat sa strici ceva ce s-a facut cu greu. Pe de alta parte, stau si ma uit la ce s-a intamplat din 1918 incoace. De fiecare data cand ardelenii au ajuns la guvernare, e o catastrofa. De la guvernarea taranista din 1928-1933 si pana la cea a lui Ciolos, se repeta acelasi scenariu de incompetenta guvernamentala acompaniata de slabire a statului si importanta marita data intereselor straine (faimosul „cu ajutor din afara”). Ardelenii par insa a fi extrem de buni la opozitie (probabil de pe vremea dominatiei maghiare) si la propaganda („Ardealu-i fruntea” nefiind decat expresia cea mai cunoscuta a unei fudulii destul de nefundamentate factual). In concluzie, imi spun ca, poate, e mai bine fara.

      Reply
  5. Dumitru

    A propos de Brexit si de spargerea UE. Nu stiu daca ati remarcat, dar au reinceput comentariile scarboase ale englezilor la adresa Romaniei. Zilele trecute, a fost remarca aceea : decat sa iasa Anglia era mai normal sa iaia Romania. Credeam ca era numai expresia unui frustrat. Astazi insa vad pe BBC, pe prima pagina, articolul asta : http://www.bbc.com/news/health-39055704 . S-ar putea sa mai vedem articole din astea, si destul de des.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *