Ce legătură e între dosarul Tel Drum și corecțiile financiare imputate României

Articolul de mai jos abordează aspectele complexe ale dosarului Tel Drum dintr-o perspectivă care încearcă să separe ancheta DNA privind faptele de corupție de care sunt acuzate o serie de persoane, de situația plăților de la bugetul de stat, rezultate în urma corecțiilor financiare aplicate proiectelor derulate cu fonduri europene. Principala diferență dintre cele două laturi ale acestei problematici este că prejudiciile cauzate de fapte de corupție dovedite sunt plătite din buzunarul persoanei condamnate definitiv și irevocabil, iar prejudiciile rezultate din corecții financiare sunt achitate de la bugetul de stat printr-un mecanism pe care îl explicăm în continuare.

Așadar, în contextul începerii urmăririi penale a lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum, deschis de DNA în urma investigațiilor OLAF din anul 2016, precum și al discuțiilor despre cine, cât, când și cum a aplicat corecțiile financiare, considerăm că este un moment oportun să oferim informații cu privire la modalitatea în care se aplică aceste corecții, atât generic vorbind, din punct de vedere procedural, cât și în raport cu contractele Tel Drum în chestiune, contracte ale căror costuri au fost decontate de Consiliul Județean Teleorman (în calitate de beneficiar), în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2007 – 2013. În plus, dorim să clarificăm o serie de interpretări exagerate sau poate chiar eronate care circulă prin presă cu privire la deciziile autorităților cu privire la acest caz.

Să o luăm cu începutul! Care sunt tipurile de sancțiuni aplicabile conform legii?

Autorităţile responsabile cu gestionarea fondurilor europene sunt obligate să monitorizeze, să înregistreze şi să transmită propriilor structuri de control sau structurilor delegate toate constatările cu (posibile) implicaţii financiare (Art. 18, OUG 66/2011). Neregulile constatate pot rezulta în creanţe bugetare sau în corecţii financiare, dacă acţiunea de contestare – chiar şi în instanţă – a acestor nereguli de către cei vizaţi eşuează. Chiar dacă, fără doar și poate, vorbim despre sancţiuni aplicate beneficiarilor/autorităților contractante, acestea nu implică automat pierderea banilor în sensul că Autoritatea de Management (AM) poate reutiliza sumele încasate drept corecții financiare în cadrul aceluiaşi program, dar numai pentru finanţarea unor operaţiuni care nu au fost afectate de corecţiile respective (Art. 52, OUG 66/2011).

Apoi, să vedem care e diferența dintre corecție financiară, creanță bugetară și corecție forfetară

Creanţele bugetare rezultate din nereguli constau în sume de recuperat (din contribuţia europeană, cea aferentă bugetului de stat şi cea aferentă contribuţiei private la un anumit proiect) în urma identificării unei abateri în obţinerea şi utilizarea fondurilor publice (europene şi/ sau naţionale pentru co-finanţare). Mai precis, creanțele bugetare se aplică în cazul în care se constată, de-a lungul perioadei de monitorizare, faptul că proiectul nu respectă cerințele de durabilitate/sustenabilitate sau dacă, la finalul perioadei de monitorizare, se constată faptul că indicatorii/obiectivele proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora nu au fost realizaţi/realizate integral sau au fost realizaţi/realizate parţial (Art. 26, OUG 66/2011). Creanțele se aplică la sumele care au fost deja rambursate de către AM beneficiarilor, deoarece neregulile în implementarea proiectelor pot fi identificate ulterior. Pentru a fi recuperate de către AM sunt emise titluri de creanţă obligatorii ce se transmit beneficiarilor (autorităţi publice sau entități private) în vederea stingerii acestora.

Corecţiile financiare se aplică dacă se constată nerespectarea de către beneficiari a prevederilor legale naţionale referitoare la procedurile de achiziţie publică. Dacă se constată o neregulă în procesul de achiziţie publică, autorităţile competente (AM şi/sau Autorităţile de audit române/europene) vor exclude de la rambursare din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale cheltuielile legate de acea neregulă. Practic, cheltuielile efectuate care sunt considerate afectate de o neregulă devin neeligibile. Prin urmare, în funcţie de gravitatea neregulii, se impune o corecţie financiară (vezi Anexa I, OUG 66/2011) pentru care se emite un titlu de creanţă bugetară (Art. 27, OUG 66/2011). Până la emiterea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecţiilor financiare, AM poate continua plata/rambursarea sumelor solicitate (Art. 28, OUG/2011).

Corecţiile financiare forfetare[1] (majoritatea între 5%-25% din valoarea contractelor de achiziţii publice) aplicate cheltuielilor declarate de România aferente procedurilor de achiziţie publică lansate înainte de octombrie 2011 și impuse în 2012 şi 2013 în urma misiunilor de audit naţionale şi europene se ridică la suma de 672 milioane de euro. Mai precis, cele mai consistente corecţii au fost aplicate POSDRU (311 mil. euro) şi POST (177 mil. euro), urmate de POSM (95 mil. euro), POR (62 mil. euro) şi POSCCE (27 mil. euro).

Important de precizat, corecțiile financiare forfetare aplicate de Comisia Europeană (CE) nu se cumulează cu corecțiile individuale (la nivel de proiect și legate direct de beneficiar) aplicate de autoritățile române responsabile și aferente procedurilor de achiziție publică lansate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), înainte de octombrie 2011. Acestea din urmă se ridică la suma de 621 mil. euro, cele mai mari înregistrându-se în cazul POSDRU (310 mil. euro) și POST (189 mil. euro), fiind urmate de POSM (53 mil. euro), POR (50 mil. euro) și POSCCE (19 mil. euro).

Un alt tip de corecție suportată de la bugetul de stat este cea provenită din necorelarea legislației naționale cu cea comunitară sau din interpretări diferite în raport cu normele UE ce nu pot fi imputate beneficiarilor (autorităţi publice sau entități private). În consecință, în anul 2013 au fost aprobate ordonanțe de Guvern pentru plata sumelor aferente POR (95 mil. euro) și POSM (2.7 mil. euro)[2]cuantumul acestor corecții suportate de la bugetul de stat fiind de 97,7 mil. euro.

Un subiect important este şi situaţia în care se află unele autorităţi locale sau judeţene cărora le-au fost impuse (la nivel de proiect) corecţii financiare ce pot fi atribuite neconcordanţelor dintre instrucţiunile AM-ului şi cele ale Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, fostul ANRMAP, actualul ANAP, şi fosta Unitate pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP) care a fost ulterior înghițită de ANAP. Aceste situații pot duce la destabilizarea bugetelor locale şi neimplementarea proiectelor. În 2013, rata de contestare a notelor de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare era de 78%, iar în faţa instanţei de 41%, fapt ce denotă „practica neunitară a actelor de control, a notelor de constatare şi a sancţiunilor dispuse […] aplicarea neunitară a legislaţiei, cu consecinţe grave pentru beneficiari”. În cazurile în care contestaţiile au fost acceptate, bugetul de stat a acoperit sumele, considerate inițial drept corecții financiare și imputate beneficiarilor.

Vă prezentăm în figurile de mai jos procedura de achiziție și verificare în vigoare la data atribuirii contractelor analizate, inclusiv momentul în care pot fi aplicate corecțiile.

Legendă:

  • Autoritatea Contractantă = CJ Teleorman
  • Autoritatea de Management = Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (AM POR)
  • ANRMAP = Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (actuala Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice)
  • UCVAP = Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice
  • ADR = Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia; Organism Intermediar (OI) între CJ Teleorman și AM POR

Figura 1: Schema procedurii de achiziție publică și de verificare

 

Figura 2: Schema corecțiilor financiare aplicabile

 

Cazul Tel Drum

Beneficiarul proiectului finanțat prin POR 2007 – 2013 este CJ Teleorman. Documentația de atribuire a fost elaborată de beneficiarul proiectului, iar procedura de achiziție a fost derulată în anul 2009. Procedura de achiziție pentru reabilitarea Drumului Județean 701 (DJ 701) a fost publicată în SEAP la data de 12.05.2009 (anunț nr. 77098), tipul procedurii fiind licitație deschisă, iar cea pentru reabilitarea Drumului Județean 506 (DJ 506) pe 16.04.2010 (anunț nr. 98049), tipul procedurii fiind licitație restrânsă accelerată. Fluxul pentru aplicarea corecției are în vedere prevederile ghidului COCOF (vezi nota de subsol nr. 2) și OG 66/ 2011.

În octombrie 2012, Comisia Europeană (CE) a atenționat România că suspendă plățile pentru 3 programe operaționale: POSCCE, POR si POST. Toate verificările realizate de CE s-au concentrat pe o serie de proceduri de achiziţii publice care trecuseră cu brio de verificările structurilor de management şi control naţionale înainte de 10 iunie 2011. Concluzia comună pentru toate cele trei programe operaționale a fost că au existat deficienţe semnificative în funcționarea organismelor de management, inclusiv în ceea ce privește controlul din partea organismelor intermediare ce îndeplinesc funcții delegate de către AM. Din păcate, se vede treaba că problemele nu fuseseră identificate de către Autoritățile de Management, supravegherea fiind slabă, ci abia ulterior de Comisia Europană. Reiese din această concluzie că entitățile de management şi control nu au respectat legislația în vigoare atât la nivel european, cât şi la nivel național. În cazul POR, principalele neregularităţi identificate de CE priveau:

  • criterii restrictive de eligibilitate;
  • utilizarea unor factori de evaluare ilegali;
  • atribuirea contractelor prin proceduri accelerate și atribuirea de lucrări suplimentare prin procedură de negociere;
  • eşecul de a răspunde principiilor de tratament egal şi transparenţă.

Prin urmare, acest tip de deficiențe au compromis încrederea CE în capacitatea autorităților române de management de a-şi desfăşura activitatea, deoarece “nu pot întruni condiţiile pentru asigurarea corectitudinii şi regularităţii cheltuielilor realizate”, ceea ce a condus la pre-suspendarea programelor şi comunicarea necesităţii luării unor măsuri urgente, în maximum 2 luni, pentru a preveni suspendarea totală a fondurilor. Pentru a evita acest scenariu, Guvernul a emis Ordonanța nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. Ordonanța precizează că bugetul statului va suporta toate corecțiile aplicate procedurilor de achiziții numai în cazul contractelor de achiziție publică, a căror procedură de atribuire a fost inițiată înainte de data de 10 iunie 2011de beneficiarii prevăzuți la art. 1, care au făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, și pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată (art. 4, lit. a). Pe scurt, la procedurile de achiziții, care au trecut cu bine de verificarea și controlul autorităților române responsabile, dar în cadrul cărora au fost identificate nereguli ulterior de instituția europeană, sunt aplicate corecții financiare pe care trebuie să le acopere bugetul de stat.

Scrisorile Comisiei care descriu situația din anul 2012 pot fi citite aici: De ce si-a pierdut UE increderea in Romania Ce se intampla cu capacitatea de management si controlul fondurilor europene?

Revenim la cazul Tel Drum și corecțiile aplicate contractelor aferente

Contractele câștigate de Tel Drum s-au aflat printre cele care s-au încadrat în decizia Guvernului via OG 14/2013 de a suporta corecțiile de la bugetul de stat. Prin urmare, la acel moment, degetul nu s-a pus pe firmele câștigătoare sau pe fraude individuale, ci pe felul în care AM-urile, OIR-urile, ANRMAP și UCVAP își îndeplineau (sau nu) rolul de management și control al achizițiilor publice.

În ceea ce privește afirmația că MDRT a iertat aplicarea unor corecții, după cum explică MDRAPFE, în cazul proiectului DJ 701, CJ Teleorman a contestat corecția de 25% aplicată în 2012, câștigând în 2013 anularea acesteia în instanță. Prin urmare, corecțiile cerute de OLAF în 2016 (75% din valoarea contractului pentru DJ 701) nu pot fi aplicate, iar prejudiciul constatat în cadrul dosarului penal, dacă este probat în totalitate, trebuie să fie recuperat de către AM de la beneficiar (CJ Teleorman), deci tot de la o autoritate publică. În urma ultimelor evoluții vizavi de cazul Tel Drum, nici CJ Teleorman, nici AM POR nu s-au constituit în parte civilă în vederea recuperării prejudiciului de la cei care vor fi găsiți vinovați în urma procesului penal.

Din cele de mai sus, reținem câteva puncte importante pentru înțelegerea sistemului de corecții financiare

  • Corecţiile financiare se aplică în cazul neregulilor în procesul de achiziţie publică, iar autorităţile competente vor exclude de la rambursarea din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale acele cheltuieli pentru care a fost constatată neregula; practic, cheltuielile efectuate care sunt considerate afectate de neregulă devin neeligibile;
  • Până la emiterea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecţiilor financiare, AM poate continua plata/rambursarea sumelor solicitate (Art. 28, OUG/2011);
  • Procedura de achiziție pentru DJ 701 nu a fost verificată ex-ante de ANRMAP, pentru că nu avea această atribuție în acel moment;

Chestiunea nu ar trebui să fie pusă în termeni de „statul român a plătit frauda Tel Drum din banii noștri” pentru că, după cum am arătat mai sus, nu numai contractele Tel Drum și nu numai MDRT, în calitate de gestionar al POR, s-au aflat atunci în vizor. În plus, în urma auditului din 2011, accentul s-a pus pe dezastruoasa capacitate de management, monitorizare și control a procedurilor de achiziție publică din partea entităților responsabile, firmele neavând o răspundere vizavi de procedura de achiziții, ci doar în cazul în care se probează fapte penale săvârșite de reprezentanții acestora.

Problemele legate de arhitectura și funcționarea sistemului de gestiune au rezultat în aplicarea unor corecții forfetare și individuale de 1,3 miliarde de euro. Identificăm aici faimosul miliard menționat de Eugen Teodorovici, care a contribuit la scăderea nivelului de absorbție a fondurilor europene. Deci paguba este mult mai mare din cauza incompetenței întregului sistem de la acea dată. Și asta, nepunând la socoteală cazurile individuale de fraudare a achizițiilor publice care ies la iveală după încheierea contractelor. Neregulile sistemului fiind, într-adevăr, un important factor agravant.

Ca o concluzie generală cu privire la corecțiile financiare, traduse în sume deloc neglijabile pe care bugetul de stat e nevoit să le acopere, investigațiile OLAF și verificările Comisiei Europene au scos la iveală mari deficiențe de sistem în gestionarea fondurilor europene, mai ales în ceea ce privește procedurile și controlul achizițiilor publice, iar aceste deficiențe lasă ușa deschisă, în final, unor nereguli extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, nu plătim din banii noștri pentru fraudele produse de persoane fizice sau juridice, ci plătim pentru neregulile instituționale.

 

 

[1] O sumă fixă care se stabilește „în cazul în care corecțiile financiare nu pot fi cuantificate deoarece depind de prea multe variabile sau produc efecte difuze”. Corecțiile forfetare se aplică în cazul unor erori severe ale sistemelor de management sau control, care ar putea duce la nereguli sistemice, sau în cazul în care reies abateri sistemice sau repetate în aplicarea normelor referitoare la contractele de achiziții publice. Sursă: Comisia Europeană, 2007. Ghid COCOF 07/0037/03-RO, Orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor cofinanțate din fondurile structurale și fondurile de coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziții publice, disponibil la http://ec.europa. eu/regional_policy/sources/docoffic/official/guidelines/ financial_correction/correction_2007_ro.pdf

[2] OG 14/2013 se referă la POR, iar OG 15/2013 la POSM.

 

Acest articol a fost preluat de pe site-ul Pact de Integritate

 


Recomandări

One thought on “Ce legătură e între dosarul Tel Drum și corecțiile financiare imputate României

  1. Dan APOSTOL

    In sfarsit un articol clar si limpede! Am intzeles tot si pot explica si altora. Al naibii Dragnea auzi la ce se pricepea el!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *