Septimius Parvu

Ce-i lipseste Legii Capitalei?

O noua dezbatere a adus in
centrul atentiei Legea Bucurestiului. Evenimentul s-a centrat pe proiectul de
lege promovat de PDL si a inclus expunerea Elenei Udrea, ministrul Dezvoltarii
Regionale si Turismului, cu privire la noutatile administrative, economice si sociale pe care le-ar presupune actul normativ, dar si criticile reprezentantilor societatii civile
si ale contribuabililor.

Legea este necesara, sustine Elena Udrea, pentru ca in prezent exista sapte
primarii care au politici urbanistice diferite, cenzurate la randul lor de Primaria
Generala. In Bucuresti, serviciile publice sunt dispersate, sistemul de
transport este caracterizat de haos si bugetul este distribuit inechitabil
pentru cetatenii din diferitele sectoare. Derogarile urbanistice si intrarile in
legalitate sunt cauzele principale ale dezastrului urbanistic, initiativa vizand
sa modifice si aspecte din legea urbanismului astfel incat Arhitectul Sef al
Capitalei sa fie singurul responsabil de dezvoltarea urbanistica, ce ar trebui
sa fie integrata, bazata pe o strategie unitara.

Toate aceste componente – strategia de urbanism, sanatatea, politicile
sociale ar urma sa fie transferate la nivelul Primariei Generale, iar
viceprimarii de sector sa fie responsabili, in principiu, de serviciile
publice. Aceasta reorganizare ar putea fi dublata de gestionarea unitara a
bugetului, la nivel de Capitala.

Pe ce ar trebui sa se
fundamenteze o astfel de lege?

Sorin Ionita a readus in discutie principiile Constitutiei pentru Bucuresti,
propusa de mai multe dintre ONG-uri
inaintea alegerilor locale din 2008, care propunea o centralizare
administrativa, preluarea puterii de la primarii de sector si un buget
centralizat. Potrivit directorului de cercetare al Societății Academice din
Romania (SAR), problemele Bucurestiului pleaca de la functiuni, acesta fiind
punctul pe care trebuie sa se fundamenteze si legea.

Critica adusa de Sorin Ionita se refera la faptul ca legea se ocupa strict
de partea politica – adica de atributii.
Pe de alta parte, nu prevede care vor fi functiunile noilor institutiilor si
nici nu poate prevedea pentru ca o serie de aspecte esentiale se regasesc in
alte legi, cum ar fi cea a urbanismului sau a finantelor publice locale, care
reglementeaza bugetele.

Inainte de lege, tocmeala

Reprezentantul SAR a propus ca intr-o problema de asa importanta ar fi trebuit sa se procedeze ca in
Uniunea Europeana. Vrem sa facem o reforma majora, nu sarim sa scriem o lege, ci
scriem un green paper, un paper
pentru consultare, un text narativ de trei pagini in care explicam care sunt
problemele actuale si care sunt cele trei variante pentru solutionare”. Pe baza
acestuia, autoritatile ar trebui sa organizeze consultari. Legea, spune Sorin
Ionita, este ultimul element, cel tehnic, care transpune consensul obtinut din
consultari in practica.



Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Ce-i lipseste Legii Capitalei?

  1. DanBruma

    Lasati-o pe Udrea sa „gospodareasca” Bucurestiul ca ea „gospodareste” bine, fiind urmasa a lui Traian.

    Reply
  2. Sile

    Nu sunt de acord cu d-l Ionita. In modul acesta se vor cicii si vor scoate o lege proasta . Legea trebuie elaborata articol cu articol asa cum trebuie sa apara ea in monitorul oficial. Trebuie sa fie doar clara coerenta, sa nu dea nastere la interpretari si sa nu fie in contradictie cu normele internationale la care am aderat.Si nu in ultimul rind sa nu aiba nevoie de instructiuni de aplicare, aceasta pacoste birocratica ramasa de pe vremea lui Ceasca, asa cum nu era nevoie inainte de 1947 si nu e nevoie nici acum in celelalte tari UE.O zi buna !

    Reply
  3. Septimius

    @Sile – probabil va referiti la green paper, cand ziceti ca nu sunteti de acord cu domnul Ionita. Scopul acestui document ar fi doar sa puna in discutie cateva elemente esentiale, inainte de a formula legea propriu-zisa, nu va tine nicicum locul ei. El este util, mai ales ca Legea Bucurestiului ar trebui sa modifice la randul sau multe alte reglementari, in felul acesta, prin paper, subiectul va fi dezbatut per ansamblu.
    In ceea ce priveste normele de aplicare nu cred ca vor exista – nu este cazul.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *