Alex Costache

CCR a rezolvat una dintre problemele ridicate de decizia prin care interceptările SRI devin neconstituționale

Curtea Constituțională a dat ieri o decizie care lămurește una din marile întrebări ridicate după ce tot ea, în urmă cu două săptămâni, a emis o decizie prin care elimină serviciile şi mai cu seamă SRI din procesul penal, adică din procesul de realizare a probelor (interceptări, filaje) folosite în anchetele penale. Problema ridicată era cea a revizuirii sentințelor de condamnare date pe baza probelor realizate de SRI. Asta pentru că, potrivit art. 453 litera f din Codul de procedură penală, “Revizuirea hotarârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: f) hotarârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotarârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încalcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.”

Cu alte cuvinte, exista teama ca, în baza deciziei CCR, mulți condamnați să ceară să fie eliberați, deoarece probele nu au fost obținute legal.

Problema revizuirii a fost rezolvată printr-o altă decizie a CCR

Ieri, CCR a declarat articolul 453 litera f) neconstituţional, prin urmare infractorii condamnaţi definitiv pe baza unor probe realizate de SRI nu mai au cum să ceară revizuirea sentinţei:

Curtea a reţinut că în ceea ce priveşte cauzele soluţionate până la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României (…), prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanţă a Guvernului şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita, de vreme ce cauzele au fost definitiv şi irevocabil soluţionate.

Curtea a reţinut că, din momentul introducerii cererii în instanță şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumţia de constituţionalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunţării hotărârii prin care s-a tranşat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat.

Prin urmare, Curtea a constatat că incidența deciziei de admitere pronunţată de instanţa de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicţional al Curţii, cu încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, şi ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive”, se arată în decizia CCR de ieri, 3 martie 2016.

Problema rămâne în privinţa proceselor aflate în curs şi în care există probe realizate de SRI

Experţi anticorupţie consultaţi de România Curată au explicat că şi această problemă ar putea fi dezamorsată astfel:

 

  • pe calea unui RIL, recurs în interesul legii promovat la ICCJ. În situaţia în care o instanţă decide să anuleze probele făcute de SRI şi o alta decide să le păstreze, atunci procurorul general ar putea promova un RIL la ICCJ, iar Instanţa Supremă va decide.

 

  • pericolul nu ar fi atât de mare dacă procesele verbale de redare ale interceptărilor realizate de şi/sau cu tehnica SRI sunt semnate de procurori sau poliţişti, nu de către ofiţeri SRI.

Serviciul tehnic al DNA şi Poliţia nu au capacitatea şi pregătirea celor de la SRI

Potrivit CCR, aceste probe – interceptări telefonice, ambientale, acces la sisteme informatice, filaj specializat – trebuie realizate de serviciile tehnice ale parchetelor sau ale Poliţiei pentru că doar aceste instituţii, nu şi serviciile de informaţii  sunt „organe de cercetare penală” în România.

Problema e că doar DNA are serviciul tehnic, nu şi celelalte parchete, prin urmare celelalte parchete trebuie să îşi operaţionalizeze astfel de structuri. Poliţia are DOS, Direcţia de Operaţiuni speciale, iar MAI are DGIPI, serviciul secret al internelor. Rămâne de văzut dacă DGIPI ca serviciu departamental este asimilat unui organ de cercetare penală sau unui serviciu de informaţii pur sânge cum e SRI.

Problema ar fi că serviciul tehnic al DNA şi DOS nu au capacitatea şi pregătirea celor de la SRI.

De exemplu, potrivit unor surse judiciare, accesul la sisteme informatice se face doar de către SRI. În plus, serviciul are specialişti în limbi rare: kurdă, dialecte turcice etc, necesari mai ales DIICOT pentru combaterea traficului de droguri şi a migraţiei ilegale. Spre exemplu, doar SRI are traducător “la cască” din vietnameză, au explicat sursele noastre.

Prin urmare, după ce a investit în pregătirea şi operaţionalizarea SRI în această materie, acum statul român va trebui să investească în serviciile tehnice ale parchetelor şi poliţiei. Deja, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi a declarat că, după decizia CCR, va trebui să întărească şi să facă angajări la serviciul tehnic al DNA.

Un caz concret

În urma cu 3 ani, procurorii DNA au prins 2 judecătoare acuzate de corupţie şi etichetate imediat de presă drept „şpăgare”. În cazul uneia dintre ele, procurorii au avut interceptări ambientale din casa ei. Surse judiciare au relatat atunci că în acel caz ”s-a lucrat cu DGIPI”, serviciul secret al Internelor, care pe filaje ar fi mai buni ca SRI. Metoda de lucru ar fi fost următoarea: cablul tv din casa judecătoarei a picat subit. Aceasta a chemat compania, în realitate au venit ofiţeri DGIPI care, pe lângă remedierea defecţiunii, „au plantat” şi microfoane. Totul s-a petrecut legal, cu mandat de la judecător.

Rămâne de văzut, după decizia CCR, dacă DGIPI va mai putea produce astfel de probe ţinând cont că este un serviciu secret departamental sau dacă serviciul tehnic al DNA are capacitatea să desfăşoare astfel de operaţiuni.

Vezi aici şi alte detalii despre consecinţele deciziei CCR de acum două săptămâni.

Ce se va întampla cu SRI

Potrivit experţilor consultaţi, dacă într-adevăr, după motivarea CCR, serviciile secrete vor fi eliminate din procesul penal , situaţia ar putea fi următoarea:

  • SRI rămâne fără o resursă valoroasă de colectare a informaţiei din moment ce nu vor mai avea acces la intercepările şi filajele dispuse în anchetele penale
  • SRI rămâne cu competenţa lor fundamentală: siguranţa naţională. Vor putea face în continuare interceptări şi filaje pe MSN, mandat de siguranţă naţională. În cazul în care în urma unor astfel de interceptări pe siguranţă naţională, vor depista infracţiuni de drept comun, vor putea în continuare sesiza organele de cercetare penală, adică parchetele şi poliţia.

 

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *