Adrian Popescu

CCR a admis conflictul dintre Parlament și ÎCCJ: completurile de 5 judecători nu au fost constituite legal

Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători, scrie Agerpres.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat la finalul şedinţei că Instanţa supremă a dat mai multe hotărâri începând cu anul 2014, potrivit cărora erau desemnaţi prin tragere la sorţi doar patru membri ai completelor de 5.

Urmează ca Înalta Curte să ia de îndată măsurile necesare pentru constituirea completurilor de 5, în sensul desemnării prin tragere la sorţi a tuturor membrilor acestor completuri, a mai spus Dorneanu.

Completurile de 5 judecători în materie penală de la Instanţa supremă au pe rol dosare importante, în care sunt judecaţi, printre alţii, liderul PSD, Liviu Dragnea, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, omul de afaceri Sebastian Ghiţă şi fostul judecător de la CCR Toni Greblă.

De altfel, preşedintele PSD a deschis la Curtea de Apel Bucureşti, în contencios, un proces împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care a reclamat nelegalitatea constituirii completurilor.

Curtea Constituţională a fost sesizată pe 2 octombrie de către premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o ‘cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare’. Sesizarea constituie obiectul dosarului nr.1417E/2018”, informa CCR.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara anterior că decizia Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi privind organizarea completurilor de 5 judecători poate fi atacată în contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

„Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului – care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categorie ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului”, a explicat Toader.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, afirma, referitor la completul de judecători de la ICCJ care se ocupă de dosarul său privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman, că acesta este nelegal şi că se va consulta cu avocaţii pentru a vedea ce demersuri se pot face.

„O să studiez cu avocaţii mei ce demersuri putem face, este nelegal (completul de judecată – n.r.) pentru că legea care a modificat 304 spune cu totul altceva şi noi considerăm că este nelegal. O să vorbesc cu avocaţii să vedem ce demersuri putem face”, spunea Dragnea.

La începutul lunii septembrie, Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în legătură cu alegerea completurilor de cinci judecători.

Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, declara pe 25 septembrie că legea care modifică Legea 304/2004 nu are dispoziţii tranzitorii, care să impună, pentru anul 2018, tragerea la sorţi a completurilor de cinci judecători, ea urmând să fie aplicată din ianuarie 2019.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “CCR a admis conflictul dintre Parlament și ÎCCJ: completurile de 5 judecători nu au fost constituite legal

  1. Adrian

    Sunt curios dacă CC a fost regulamentar întrunită. Poate că pentru opinia publică normal era ca unii membri să nu participe la ședință. Ceea ce nu înseamnă că ar fi fost legal cum a procedat ÎCCJ. Discuția poate fi dusă mai departe, anume dacă la vreo instanță oarecare se pot verifica această compunere ori alte date relevante cum ar fi pronunțarea efectivă în ședință publică. Și, mai departe, de ce ar trebui anulate la cerere acele hotărâri nepronunțate în ședință publică, de pildă, când, în realitate, normal e să fie considerate ca nescrise.

    Reply
  2. CMC

    In mod etrem de straniu ICCJ a insistat sa nu traga la sorti toti judecatorii.
    Trebuia sa fie o bucurie pentru ICCJ ca poate asigura complete (completuri) de judecata total aleatorii.
    De ce s-au incapatanat sa nu faca asta?

    Reply
  3. csongi

    Legea trebuie să fie lege și pt. ICCJ. Să binevoiască s-o respecte.
    Cu toate astea, văd două probleme.
    1. Nu mi se pare a fi un conflict juridic de natură constituțională, pentru că acestea sunt conflicte de natură eminamente politică: un conflict de competență între autorități rezultând din interpretarea diferită a unor norme, sau tocmai din lipsa acestora. Ori în acest caz vorbim strict de nerespectarea legii. Ca atare, dacă polițistul mă arestează fără respectarea dispozițiilor legale, înseamnă că Poliția Română se va găsi într-un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul României?!
    În această situțaie, conform legii 554/2004, pe de o parte Ministerul Public avea obligația de a sesiza instanța de contencios administrativ în legătură cu deciziile de numire a completelor de 5 judecători al ICCJ, pe de altă parte, CSM, prin inspecția judiciară, trebuia să investigheze această situație. Este oricum de neînțeles, de ce nu s-au sesizat cei competenți sau interesați mai devreme, fiind vorba de o practică constantă al ICCJ, începând din 2014?!
    2. Din 2015 încoace CCR și-a schimbat poziția în cazurile de conflict constituțional. Până atunci, în aceste cazuri se rezuma la constatarea acestor conflicte, lăsând la latitudinea autorităților implicate modul în care înțeleg să rezolve conflictul. Ceea era și rezonabil, dat fiind caracterul politic al acestor conflicte. În ultimii ani însă, CCR se încumetă să impună autorităților publice în mod concret o conduită anume, ca și cum ar fi o adevărată curte de justiție, o curte de contecios administrativ, jucând un rol pentru care nu pare a avea un mandat constituțional.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *