Pretențiile absurde ale companiei Gabriel Resources, care a apelat la arbitraj împotriva României, solicitând daune de patru miliarde de dolari, au atras atenția întregii lumi. Publicația britanică The Independent a publicat marți un amplu articol pe această temă, în timp ce Centrul Canadian pentru Politici Alternative (Canadian Centre for Policy Alternatives – CCPA) a prezentat miercuri un raport în care acuză corporațiile canadiene că abuzează de tratatele de investiții cu clauze ISDS, raportul făcând trimitere directă la Gabriel Resources și Roșia Montană.
”Vampirii corporatiști vor sânge”
”Atunci când a îndrăznit să oprească o mină de aur, Guvernul României s-a trezit în fața unui uriaș proces intentat de un gigant minier corporatist într-un ”tribunal” secret. Cazul nu are vreun sens, dar corporația susține că vrea să obțină ”compensații” de 4 miliarde de dolari, adică jumătate din bugetul anual al sănătății publice din România”, se arată în The Independent, care mai scrie că și Marea Britanie s-ar putea trezi într-o situația asemănătoare dacă Uniunea Europeană ar semna tratatul comercial cu SUA. „Probabil că pentru România este groaznic să fie prinsă într-un asemenea asalt corporatist. Totuşi, dacă analizăm cazul TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) – controversatul acord comercial între SUA şi UE – putem spune că situaţia s-ar putea repeta în Marea Britanie. De ce devin guvernele „majoretele” acestor procese „corporatiste”?”.
”Ce se întâmplă în România este un semn înspăimântător de ce se poate întâmpla în cazul în care TTIP este semnat. Vampirii corporatişti vor sânge şi nu se vor potoli până când nu vor seca statul suveran de banii săi şi nu va distruge mari suprafeţe ale acestuia. Gigantul minier Gabriel Resources a dorit iniţial să dezvolte o mină uriaşă în munţi. Există temeri potrivit cărora exploatarea ar lăsa în urmă deşeuri toxice, care conţin apă murdară şi cianură. În 2014, un document critic de mediu, care solicita continuarea proiectului a fost anulat de justiţia română. Sub incidenţa protestelor masive din țară și diaspora, Parlamentul a decis să resăingă legea care ar fi permis continuarea proiectului”.
”Gabriel Resources a recunoscut recent că nu mai speră să construiască mina de aur în România. Dar, în acelaşi timp, a depus o cerere de arbitraj la Banca Mondială, cerând despăgubiri pentru tot aurul și argintul pe care nu l-a putut extrage. (…) Asta s-ar întâmpla şi în cazul în care TTIP ar fi adoptat pentru întreaga Europă. Prin mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitor și stat (ISDS), corporaţiile străine vor avea acces la un sistem de arbitraj secret și pot da în judecată guvernele pe motiv că le-ar ”afecta” profiturile. (…) Rolul pe care instanțele corporatiste îl vor juca dacă TTIP va fi adoptat s-a dovedit a fi aspectul cel mai controversat al negocierilor (dintre SUA și UE – n.r.). 97% dintre respondenții la un sondaj în UE au respins ideea.
Negocierile privind TTIP vor intra la anul într-o fază critică, pe măsură ce interesele companiilor sunt tot mai mari şi valul de opoziție publică este în creştere. Cel mai probabil, vor acuza guvernul britanic şi vor cere sume uriaşe de bani. Şi acest lucru nu ar fi benefic pentru democraţie”
Corporațiile canadiene abuzează de ISDS
”Investitorii canadieni au exploatat un mecanism controversat în tratatele internaționale de investiții pentru a contesta reglementări de interes public în 24 de țări”, se arată în studiul publicat miercuri de Centrul Canadian pentru Politici Alternative (CCPA).
Raportul, realizat de cercetătorul Hadrian Mertins-Kirkwood, documentează 55 de cazuri cunoscute de investitori canadieni care, folosind ISDS, au dat în judecată guvernele străine în tribunale comerciale internaționale. Conform studiului, sistemul ISDS a fost folosit într-o majoritate covârșitoare de companiile canadiene de minierit pentru a contesta legile privind gestionarea resurselor și măsurile de protecție a mediului din țările în curs de dezvoltare.
Studiul a fost publicat în contextul în care o cerere de arbitraj între investitori și stat a fost depusă la Banca Mondială pe 30 iulie, de către Gabriel Resources Ltd. Compania pretinde că întârzierile la controversatul proiect al minei de aur de la Roșia Montană, din România, ar fi încălcat obligațiile prevăzute în tratatul de investiții.
„ISDS ar trebui să protejeze investitorii străini de acțiuni guvernamentale arbitrare, dar, în practică, este utilizat de corporații multinaționale pentru a intimida guverne democratice și împotriva acțiunilor acestora întreprinse în interesul public. Companiile canadiene și în special companiile canadiene miniere se numără printre cele mai agresive din lume când vine vorba de ISDS.”, se arată în raport.
Din concluziile studiului:
62% din cele 55 de cazuri în care un investitor canadian a apelat la ISDS sunt în sectoarele de resurse sau de energie. Începând cu anul 2006, 78% din cazuri au fost în aceste industrii.
58% din cazurile care implică un investitor canadian, se contestă măsurile de gestionare a resurselor sau de protecție a mediului luate de guvernele străine. Începând cu anul 2006, proporția este de 72%.
56% din cazuri au fost aduse împotriva țărilor în curs de dezvoltare, în special din America de Sud și Centrală. Începând cu anul 2006, proporția este de 72%.
Investitorii canadieni au câștigat doar patru cazuri din 28 – având o rată ”de succes” de 14%. 27 cazuri care implică investitorii canadieni în procese ISDS sunt încă în curs de desfășurare.
Guvernul Federal (Canadian – n.r.) susține că a urmărit atent noile tratate de investiții care conțin ISD, în scopul de a oferi un „climat transparent și previzibil pentru investitorii canadieni în străinătate.” Cu toate acestea, arată raportul, nu e deloc evident care sunt beneficiile pe care le aduc aceste tratate pentru investitorii canadieni. Asta în condițiile în care doar patru din cele 55 de cazuri analizate în studiu (procese încheiate sau în derulare) au avut rezultate favorabile pentru investitorii canadieni. Spre comparație însă, Canada a pierdut aproape jumătate din cazurile în care investitori străini (de Canada) au apelat la ISDS, fapt care a pus presiune pe statul canadian pentru a schimba reglementări privind sănătatea publică și mediul.
”Tratatele de investiții au compromis democrația canadiană și relațiile Canadei cu parteneri istorici în spațiul de politică democratică, fără a crea acel mediu ”tranparent și previzibil” pentru investițiile companiilor canadiene în străinătate”, concluzionează raportul, care mai arată: ”Având în vedere costurile ridicate și beneficiile mici, dovezile nu sprijină extinderea continuă cu includerea clauzelor ISD în tratate mai mari de comerț liber cum ar CETA și TPP”.
Domnule Gotiu,
Va rog sa aratati si cu alte ocazii ca in mintea bolnava a unor capitalisti nemernici nu se face nici o distinctie intre
”a pierde” si ”a nu castiga” . Meaningul acestor doua verbe nu a fost invatat la scoala de catre patronii RMGC. Daca guvernantii ar intreba poporul (ca in Switzerland), acesta ar fi imediat de acord ca toti conducatorii RMGC sa fie declarate persoane non-grata!
De fapt , si multi afaceristi din R fac acesta confuzie!
@ Boby: ar fi o discuție interesantă: cei care au început procesul (arbitrajul) împotriva României nu sunt patronii (acționarii) companiei, ci directorii acesteia; atenție, directorii ăștia au câștigat zeci de milioane de dolari din afacere și vor mai încasa câteva milioane bune până când se va termina arbitrajul; dacă ei au început arbitrajul cu România au făcut-o nu atât pentru că ei chiar cred că au șanse de câștig (asta se poate întâmpla doar dacă România angajează niște avocați care să facă blat cu Gabriel), ci pentru a nu fi dați în judecată ei de către acționari pentru faptul că nu le-ar fi reprezentat interesele până la capăt
Eu ca investitor Canadian ar trebuii sa fiu multumit de faptul ca directorii companiei in care am investit se lupta pentru investitia mea. Din alt punct de vedere compania GR cu reprezentantii ei au dreptul sa dea statul in judecata pentru ca in cele doua approximativ decenii de existenta prin Ro au fost promis si pretins de guvernantii care sau perindat, drepturi si bani. Parerea mea ar fii ca statul Ro sa dea in judecata pe totii cei implicati de la inceputul promisiunii acestei exploatari miniere, deci incepand cu guvernantii care au acceptat punerea in exploatare si diind sub forma de mita dreptul de a putea vinde concesiunea pentru exploatare. Deci pe intelesul tuturor aduii in fata tribunalului pe toti cei partasi incepand cu cel care ia fost dat dreptul sa vinda lui GR concesiunea de exploatare se stie de cine vb.
Totusi, in cazul Romaniei, motivele celor mai mari temeri rezida in clauzele „confidentiale”, pe care reprezentanti corupti ai Romaniei le accepta in contracte. Daca peste asemenea „secrete” se adauga si conditiile netransparente ale arbitrajului ales de Gabriel Resources, suntem practic in imposibilitatea de a face evaluari obiective ale spetei. Nimic nu ne indreptateste sa excludem ideea ca, in acest arbitraj, parttea romana ar merge ca vita la abator.
@ Tudor: clauzele secrete nu pot veni în contradicție cu legile țării – mai exact, degeaba se angajează guvernul (cel care a semnat contractul) că va schimba niște legi pentru un investitor, pentru că nu guvernul, ci parlamentul are putere legislativă; clauza respectivă este nulă, pentru că nu doar guvernul e în culpă, ci și investitorul care știa (sau trebuia să știe) că guvernul nu are competența de a schimba legi în favoarea lui; de-asta, de exemplu, era practic imposibil să schimbi redevențele cu OMW timp de 10 ani, pentru că contractul de privatizare al Petrom a fost trecut prin Parlament (cacealmaua lui Năstase)
stop investing in cyanide mining ! stop investing in hydraulic fracturing ! GO SOLAR-RESIDENTIAL !
Lumea viitoare – pentru cei care o vor mai apuca – va fi condusă de guverne controlate de corporaţii! Restul este tăcere!…
Adica exact scenariul visat de Orwell. Guvernele sunt conduse de corporatii. Insa intrebarea ar fii cine stau in spatele corporatiilor?
Nu fi asa de pesimist. Mai sint si altescenarii. Sint mai multe variabile.
d-le gotiu, sa recapitulam: in 2013 comisia parlamentara instituita pentru proiectul Rosia Montana a respins proiectul respectiv si a trimis dosarul la DNA. ce se stie de la DNA? se lucreaza sesizarea parlamentului?
pe de alta parte sa ne reamintim ca la sfarsitul anului 2013 atat Presedintele Romaniei, cat si Prim Ministrul Romaniei au facut acuze publice privind coruptia din proiectul Rosia Montana. DNA tace…
sa ne spuna DNA ce intreprinde in dosarul Rosia Montana.
DNA ar fi fost obligat sa deschida dosarul Rosia Montana la sfarsitul anului 2013 din cel putin 3 motive:
1. comisia parlamentara a trimis dosarul Rosia Montana la DNA. DNa ar trebui sa ne spuna ce a facut pana acum cu acest dosar primit de la parlament.
2. Presedintele Romaniei a acuzat public fapte de coruptie privind proiectul Rosia Montana initiat de ponta. DNA ar fi trebuit sa se autosesizeze la acuzele publice ale Presedintelui Romaniei. sa ne spuna DNA cum a procedat in acest caz.
pe de alta parte, daca Presedintele Romaniei (Traian Basescu la acea vreme) a acuzat public fapte de coruptie privind proiectul Rosia Montana initiat de ponta, sa ne spuna Traian Basescu daca a sesizat DNA privind faptele de coruptie privind proiectul Rosia Montana initiat de ponta de care avea cunostinta si de care facea vorbire.
daca basescu nu a sesizat DNA se face vinovat de complicitate si favorizarea infractorului.,
3. Prim Ministrul Romaniei a facut acuze publice privind coruptia din proiectul Rosia Montana in fazele initiale ale proiectului. DNA ar fi trebuit sa se autosesizeze la acuzele publice ale Primului Ministru al Romaniei. Prim Ministrul Romaniei nu este o persoana particulara si are acces la informatii secrete. sa ne spuna DNA cum a procedat in acest caz.
pe de alta parte, daca Prim Ministrul Romaniei a facut acuze publice privind coruptia din proiectul Rosia Montana in fazele initiale ale proiectului, sa ne spuna ponta daca a sesizat DNA cu privire la actele de coruptie de care avea cunostinta si facea vorbire. daca ponta nu a sesizat DNA se face vinovat de complicitate si favorizarea infractorului.,
concluziile minimale sunt:
1. DNA nu a dat curs dosarului primit de la parlament, deci DNA a incalcat legea.
2. DNA nu s-a autosesizat privind acuzele publice ale Presedintelui Romaniei cu referire la coruptia din proiectul Rosia Montana. probabil DNA a incalcat legea, sigur a incalcat regulamentele interne de functionare. afirmatiile Presedintelui Romaniei trebuiesc analizate!
3. DNA nu s-a autosesizat privind acuzele publice ale Prim Ministruluii Romaniei cu referire la coruptia din proiectul Rosia Montana. probabil DNA a incalcat legea, sigur a incalcat regulamentele interne de functionare. afirmatiile Prim Ministrului Romaniei trebuiesc analizate!
4. ponta nu a sesizat DNA privind coruptia din proiectul Rosia Montana de care a facut vorbire publica, deci ponta a incalcat legea devenind complice si favorizand infractorul.
5. basescu nu a sesizat DNA privind coruptia din proiectul Rosia Montana de care a facut vorbire publica, deci basescu a incalcat legea devenind complice si favorizand infractorul.
@ yehudy: ar mai fi două variante: 1) la dosar se lucrează :) nu e o glumă, într-un asemenea dosar e posibil ca cercetarea să dureze câțiva ani 2) în continuare serviciile (care au protejat ani la rând afacerea asta) sunt cel care controlează viața politică
Este imposibil de crezut ca Gabriel Resource nu a corupt, nu a dat spaga la cineva din guvern. Odata dovedit acest lucru eu cred ca se schimba datele problemei.
gabriel resources a corupt pe toata lumea: politicieni, jurnalisti, primari, familiile lor. sa se publice lista cu cei care au bewneficiat de sponsorizarile gabriel resources. asta ar fi bomboana de pe coliva. sa aflam cine a incasat bani sau a beneficiat de servicii sponsorizate de gabriel resources. hai sa se faca presiune publica, doar nu or sa secretizeze si asta!
daca gabriel resources se lauda cu investitii de sute de milioane de € in Romania, dar a dat statul roman in judecata, atunci statul roman sa oblige pe gabriel resources sa publice toate contractele prin care gabriel resources spune ca a investit in Romania. sa publice gabriel resources obiectul fiecarui contract, beneficiarul contractului si suma fiecarui contract. asa se va vedea in cine a investit gabriel resources. daca se va face asta inseamna ca Romania devine stat de drept!
Ar trebui să ieșim în strada tot poporul sa rasturnam toți hoți ce conduc țara noastră ,doar așa putem schimba ceva în România