Caz grav de braconaj într-un parc naţional, cu nume grele implicate, muşamalizat de procurori

Nouă braconieri, în frunte cu şeful AJVPS Caraş-Severin, Mircea Ciobanu, au fost prinşi la vânătoare într-un parc naţional, dar scoşi de sub urmărire penală de un procuror.

Cazul a produs multă vâlvă la momentul descoperirii lui, mai ales fiindcă însuşi directorul AJVPS Caraş-Severin, consilierul judeţean Mircea Ciobanu, dar şi şeful Clubului de Vânătoare Oraviţa, Gheorghe Cocora, sau cântăreţul Nicu Novac au fost prinşi la braconat în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, parc din care face parte şi superba cascadă Bigăr.

Mircea Ciobanu

Pe 12 februarie 2013, poliţiştii au fost sesizaţi de rangerii Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa cu privire la o acţiune de vânătoare în zona protejată. Deplasându-se pe drumul forestier Valea Lindina Mică, organele de control ale Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi ale Poliţiei şi Jandarmeriei au observat prezenţa a doi câini de vânătoare în apropierea unei autoutilitare, iar la nici 100 de metri au sesizat prezenţa unei persoane care avea armă de vânătoare. Aceştia au legitimat persoana, care nu avea nici măcar permis de portarmă, până la urmă dând peste un grup de nouă vânători, în frunte cu Mircea Ciobanu, directorul AJVPS Caraş-Severin, şi cu Gheorghe Cocora, directorul Clubului de Vânătoare Oraviţa. Printre cei nouă se număra şi cântăreţul de muzică populară Nicu Novac. „Grupul de vânători deţinea autorizaţie de tip B, seria ACB Nr 306306/11.02.2013, eliberată de către AJVPS… iar în cadrul rubricii zonei unde urma să se desfăşoare vânătoarea se menţiona La Cireş”, reţin procurorii.
Procurorul Florentina Drăghiceanu a clasat dosarul în 7 aprilie 2014, imediat după aceasta fiind transferată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, după ce iniţial fusese transferată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina (AICI). Adică două transferuri în mai puţin de un an.

Motivul clasării este unul halucinant. Deşi Legea 407/2006 interzice clar vânătoarea în zonele protejate şi explică unde se poate atinge numărul de pradă stabilit pentru un fond, procurorul Florentina Drăghiceanu pur şi simplu a ignorat Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor, depus la dosar, Nr 1415/15-05-2012 şi a decis că AJVPS Caraş-Severin a acordat corect autorizaţie de vânătoare în Parcul Naţional. Ea arată că, din cele depuse de Mircea Ciobanu, AJVPS CS a cerut Ministerului Mediului o redevenţă mai mică pentru şase fonduri de vânătoare a căror suprafaţă este între 20-80% în zone protejate, dar ministerul a răspuns că nu scade redevenţa, deoarece cota de vânat recoltat pe fond este aceeaşi, chiar dacă fondul are spaţiu şi în arii protejate. Dar, ce nu a vrut să reţină procurorul, legea spune clar că vânatul poate fi recoltat doar din partea de fond forestier cu zonă liberă pentru vânătoare.

AJVPS Caraş-Severin ştia din 2012 problema

Deşi a încercat să explice că nu ştia de această problemă, AJVPS Caraş-Severin şi Mircea Ciobanu fuseseră înştiinţaţi încă din octombrie 2012 despre faptul că au mai multe fonduri de vânătoare care cuprind şi părţi din parc, unde NU se poate vâna, au trimis hărţi cu limitele Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi au cerut rapid o prelucrare a membrilor vânători, ca să nu se vâneze acolo.

„Întrucât conform noilor contracte semnate sunteţi gestionari de fonduri cinegetice care se suprapun pe suprafaţa Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa vă atragem atenţia că vânătoarea în parcurile naţionale este interzisă. Vă rugăm să prelucraţi persoanele din subordine pentru aceasta”, sună o adresă trimisă de RNP Romsilva, Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa către AJVPS Caraş-Severin, cu nr 446/10 oct 2012. Deci de atunci Mircea Ciobanu, directorul AJVPS, ştia că vânatul este interzis acolo, primise şi hărţile dar, patru luni mai târziu, şi-a dat chiar lui şi prietenilor autorizaţie de vânătoare.

Ce spune legea

„Pe fondurile cinegetice care se suprapun ariilor naturale protejate, cotele de recoltă aprobate se realizează pe suprafeţele din fondurile cinegetice unde practic vânătoarea este admisă potrivit legii, adică în suprafaţa de fond cinegetic a FV 42 Valea Bei din afara ariei protejate, zona de parc fiind zonă de linişte”, a explicat inginerul Ştefan Dascălu, directorul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, la solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oraviţa. Aşa spune şi Ordinul ministrului Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, 1415/15 mai 2012, articolele 1, 5.
Cu alte cuvinte, chiar dacă avea în administrare acel fond de vânătoare, AJVPS avea voie să vâneze doar în afara parcului. Ei plătesc redevenţă pe toată zona, căci vânatul din zona protejată nu este fix, el se deplasează şi în zonele din afara parcului, loc unde poate fi recoltat.

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare confirmă şi el, pentru Parchetul de pe lângă Judecătoria Oraviţa, prin adresa 137/25 februarie 2013 faptul că „potrivit Legii 407/2006 (…) fac parte din fondurile cinegetice toate suprafeţele (…) exceptând zona strict protejată”, iar Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, cu adresa 128/13 februarie 2013, explica faptul că cei nouă braconieri au fost găsiţi „pe drumul forestier ce străbate Parcul Naţional, D144 Valea Lindina Mică UPI Valea Bei, OS Sasca Montană, în dreptul parcelei 116, în zona de protecţie integrală”.

Ca „răsplată” pentru acţiunea dispusă şi apărarea legii, directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, inginerul Ştefan Dascălu a fost demis fără nicio explicaţie de Direcţia Silvică Reşiţa.

Braconier fără permis de portarmă, “albit” de poliţişti

Prima persoană prinsă la braconaj, Ionel Encuţi, din Agadici, nu avea permis de portarmă, deşi avea asupra lui puşcă de vânătoare IJ cu muniţie. Din declaraţia lui am reţinut că acesta spărsese lacătele şi furase arma de la tatăl său, „pentru a vedea cum este să porţi armă”.
În loc să-i facă dosar penal pentru port şi uz ilegal de armă, poliţiştii i-au confiscat iniţial arma, apoi l-au pus să-şi facă acte de vânător şi să ceară permis de portarmă. Şi i-au dat, în 2014, permis de portarmă. Apoi i-au restituit şi puşca.

Procuroarea a considerat şi ea că o amendă de 1.000 de lei este suficientă, nu i-a reţinut permisul de armă şi cel de vânătoare, nici nu l-a trimis în judecată.

Mircea Ciobanu, cheia rezolvării suspecte

mircea ciobanu cj

Consilierul judeţean şi directorul AJVPS Caraş-Severin, Mircea Ciobanu (foto sus, cel cărunt din mijlocul imaginii), este cheia acestui NUP. Fiul său, Darian Ciobanu (foto jos) este secretarul general al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi este martor cheie în dosarele DNA contra lui Sorin Frunzăverde şi Ionesie Ghiorghioni, ba chiar şi în alte dosare penale, rămânând pe funcţie şi păstrându-şi calitatea de martor, deşi ancheta dovedea clar că a făcut politică şi, potrivit legii, nu ar mai putea fi secretar de judeţ. Numele său apare şi în dosarul DGA contra lui Horia Vădrariu, unde este tot martor, dar şi în cel al percheziţiilor Parchetului Curţii de Apel Timişoara la Spitalul Judeţean.

Darian Ciobanu (3)


Recomandări

3 thoughts on “Caz grav de braconaj într-un parc naţional, cu nume grele implicate, muşamalizat de procurori

  1. Pingback: EXPLOZIV. Parcurile Naționale sunt de fapt SRL-uri menite să facă profit? Întreținerea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița costă Romsilva doar 150.000 euro pe an, dar valoarea arborilor tăiați în Parc e mult mai mare. Deși silvicultor, fo

  2. Pingback: Adpres Media - Adpres.net

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *