Cristian Ghingheș

Câteva dorințe de la structura eventualului Guvern Orban

Au trecut deja mai bine de 10 zile de la căderea Guvernului Dăncilă, iar de la PNL încă nu avem nici măcar o schiță oficială a structurii cabinetului pe care Orban și ai săi îl vor prezenta plenului reunit al celor două camere parlamentare. Totuși, avem un angajament public că guvernul propus va fi „mult mai suplu”, cu „15, maximum 16 ministere”, subțiere care va duce la „reducerea numărului de structuri birocratice, oficii, agenţii, autorităţi de toate felurile”. Cel puțin așa ne spunea Orban săptămâna trecută.

I-am spus încă din titlu guvern eventual pentru că aparent, în doar câteva zile, mai toate partidele care au contribuit la succesul moțiunii de cenzură au prins aripi și au început să aibă propuneri și revendicări pe care le vor trecute chiar înainte de votul de învestitură care va fi dat pentru Guvernul Orban cel mai probabil săptămâna viitoare. Dacă va fi cvorum, că și asta e o necunoscută…

Propunerile de comasare vehiculate pe surse par ok la prima vedere (Afacerile Europene și Românii de Pretutindeni la MAE, Apele și Pădurile sub aceeași umbrelă cu Mediul, Energia la Economie și așa mai departe), cu o excepție care trebuie pusă neapărat în discuție: Ministerul Tineretului și Sportului în aceeași ogradă cu educația. De ce? Și vă rog să nu faceți trimitere la trecut, unde ANST-ul era de fapt un MTS în toată regula.

Eu aș sparge inutilul Minister al Tineretului și Sportului astfel:

  • Tineretul (rebotezat automat Tinerilor) la Muncă (pentru că trebuie să vorbim de politici sociale mai ales în contextul în care ar trebui să facem mai multe pentru tinerii pe care vrem să îi păstrăm în țară, de ocupare, de lipsa șanselor în multe comunități, dincolo de niște activități de tineret, niște tabere anuale și niște gale care n-au nicio treabă cu realitatea);
  • Sportul la Sănătate (la semnalul meu, să țipe-n cor federațiile! Sportul e văzut prea mult din perspectiva performanței -componentă care ar trebui să fie privată, mai ales că vorbim de un guvern liberal- și prea puțin din perspectiva unei activități de masă. Sportul pentru toți ar trebui să fie prioritatea, în strânsă relație cu politicile de sănătate).

Să ții în continuare în viață un minister care doar împarte niște granturi guvernamentale și ține în viață niște direcții care ar trebui complet descentralizate cu tot cu patrimoniu și competențe (cu obligații bugetate pentru autoritățile locale, desigur), mai preocupat de gale decât de politici sectoriale, e nu doar contraproductiv, dar și împotriva angajamentului ferm pe care Ludovic Orban și l-a luat săptămâna trecută.

În altă ordine de idei, în fruntea Ministerului Apărării nu are ce căuta un general militar în funcție deoarece avem nevoie de control civil acolo ca în fruntea oricărei alte structuri militare. Altfel, există riscul ca armata să nu mai răspundă nici măcar în fața celor care conduc statul. Inclusiv în Legea 346/2006 de organizare și funcționare a MApN avem prevederi care fac clar distincția între personalul militar și cel civil din cadrul ministerului. De asemenea, în Parteneriatul pentru Pace NATO la care România a aderat în 1994, care stă la baza intrării noastre ulterioare în NATO, ne-am angajat la câteva principii de bază printre care se numără democrația, soluționarea negociată a conflictelor, controlul civil al armatei, transparența bugetelor militare și modernizarea și standardizarea forțelor armate.

Pe urmă, mă întreb dacă nu cumva portofoliul Fondurilor Europene ar trebui mutat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în ideea în care să planificăm măcar banii care vor veni pe următorul exercițiu bugetar la pachet, într-un coș comun cu celelalte programe de dezvoltare naționale. Un plan de investiții pe cinci ani (idee extrasă din articolul scris de AMP privind condițiile pe care Klaus Iohannis trebuia să le pună guvernului său) care să ne spună unde merge fiecare cheltuială publică, indiferent dacă e din bugetul național sau din fonduri europene. Complementaritatea este principiu de bază al fondurilor europene structurale și de investiții (FESI), dar statul român pare că l-a uitat de multă vreme.

De asemenea, hai să luăm de urgență fondurile discreționare de la Comisia Națională de Prognoză din subordinea directă a SGG și a premierului, unde nimeni nu ne răspunde la solicitări atunci când întrebăm de criteriile în baza cărora se acordă finanțările! Asta, desigur, plecând de la ideea că PNL nu vine la guvernare ca să dea bani primarilor săi și grupurilor sale de interese, așa cum știm deja că a făcut PSD în acești ani.

Dacă la MTS ajunge din nou un președinte de federație sau un profesor de sport care nu dă doi bani pe politicile de tineret, dacă la educație vine iar un domn din universitar, dacă armata nu va mai avea control civil, iar fondurile europene (măcar cele viitoare) nu vor fi acordate planificat și complementar cu cele naționale, pentru mine va fi clar că nu trebuie să îmi pun vreo speranță în noul eventual guvern.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Câteva dorințe de la structura eventualului Guvern Orban

  1. JK

    Corect cu sportul: să dai bani unor clanuri, în discipline în care nu mai contăm la nivel nici măcar european, în timp ce grașii își fac transfuzii cu bere în fața televizoarelor și infarcturi la finalurile de meci, e pură prostie.
    Corect cu armata: șefii armatei au deja misiuni, fiecare.
    Corect și cu Fondurile Europene! Trăim din ce planificăm și planificăm ce nu prea știm de unde va veni!
    La educație, cine să vină (cu ce profil)? O mumie academică? Un universitar (cu funcție actuală de management) nepolitizat? Dacă găsiți vreunul, prețuiți-l și faceți-i reclamă! Un inspector de învățământ? Greu să găsiți pe cineva care să n-aibă sforăria-n obiceiuri. Și dacă-l găsiți și-ajunge-n funcție, îl lucrează eșaloanele II, III etc. (Amintiți-vă de ce-a pățit prof. Miclea, într-un guvern cică-tehnocrat și cică-eurofil!)
    Bun ar fi Iisus, însă nu are experiență de management, iar Sorina Matei și Ciuvică abia așteaptă să devoaleze originea lui etnică, aceeași (ca din întâmplare!) cu a lui Soros; plus niște imagini cu el dintr-o biserică, atenție, ungurească! Și nici n-au apucat să-l foarfece pe Orban la originea paternă – probabil vom avea petarde după învestitură …

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *