Dollores Benezic

Cate originale poate avea un act in Romania…

Știți ce senzație ai când te duci la Starea civilă și aștepți să iasă
mirii împroșcați cu orez pe sub bolta de flori, iar tu ai treabă
înăuntru ca să transcrii decizia de divorț? Senzația aia că știi că vine
un asteroid care va ucide specia, dar nu ai voie să le spui oamenilor,
ca să nu induci panica. E, așa a fost ieri. Eu și mama, două femei
divorțate, ne-am dus tocmai în Drumul sării – ce nume inspirat de stradă
pentru un loc de căsătorii – ca să obținem un duplicat după
certificatul de căsătorie al mamei cu tata, pe care să scrie și
mențiunea de divorț.

De ce am ajuns la faza asta? Păi e rezultatul faptului că unicul notar din satul lui tata – la care ziceam că în sfârșit fac succesiunea – este și unicul notar din univers care nu recunoaște filiația dovedită
de un certificat de naștere, ci dorește să vadă și certificatul de
căsătorie ale părinților.

Mai exact, după ce i-am trimis pe email
toate actele cerute pentru succesiune – certificat de deces,
certificatul meu de naștere, hotărârea de divorț a părinților (în care
scrie că sunt unicul copil rezultat din căsătoria încheiată la data
de…), contractul apartamentului, dovada că mama a plătit toate ratele
etc – tipul mi-a cerut și certificatul de căsătorie al părinților, pe
motiv că numai așa se stabilește filiația. Plus hotărârea de divorț de
ultima soție cu care tata a fost căsătorit. Astea două acte suplimentare
mi-au pus capac.

Știm că ați murit, dar trebuie să ne dovediți și că v-ați născut

I-am
explicat omului că întotdeauna când divorțezi ți se oprește la tribunal
certificatul de căsătorie. Și că de vreme ce eu îi arăt un act de
divorț înseamnă că a existat înaintea lui o căsătorie, nu e logic? Că
doar dacă îi dau certificatul de deces al lui tata nu o să-mi ceară acum
și certificatul lui de naștere, ca să demonstrez că tata s-a și născut
înainte de a muri, nu? Ei bine, nu. Pe urmă însăși faptul că pe
certificatul meu de naștere scrie numele tatălui meu ar trebui să fie
suficient ca să demonstreze că sunt fiica lui.

După un schimb de
emailuri enervante cu notarul, în care i-am spus că deja mi se pare
kafkiană toată procedura, și că nu pricep cum poate fi legea atât de
absurdă încât să îmi ceară să dovedesc filiația printr-un act a cărui
existență, logic, nu mai are sens, tipul mi-a răspuns urzicat că dacă am
impresia că el vrea să mă inducă în lumea lui Kafka n-am decât să mă
duc la cealaltă notăreasă din zonă, aflată la câteva sate distanță.

Am
zis că totuși să încerc să-l satisfac pe notarul ăsta, dacă tot mi-am
pierdut o lună de zile corespondând cu el pe tema asta. Norocul meu e că
una dintre doamnele de la primăria localității în care a trăit tata
este abordabilă și m-a ajutat să obțin, prin telefon, un extras de stare
civilă în care sunt trecute toate căsătoriile și divorțurile tatei.
Sunt mai puține decât se știa în realitate, deci până la urmă nu le-a
luat chiar pe toate femeile din viața lui cu acte. Dar nu mă ajută
foarte mult pentru că în acel extras nu mai figurează și ultimul divorț,
deci în continuare el apare ca fiind căsătorit cu ultima soție. Care și
ea e moartă. Dar a murit după el, deci tot l-ar fi moștenit, zic
avocații. Așa că tot trebuie să fac rost de hotărârea lor de divorț,
despre care nu știu în ce an s-a întâmplat, doar bănuiesc la ce sector
ar fi avut loc.

Numai cu certificatul de moștenitor puteți să obțineți certificatul de deces necesar la obținerea certificatului de moștenitor…

Înainte
de a afla că divorțaseră am încercat să fac rost de certificatul ei de
deces. Și de la primăria care bănuiesc că l-a emis mi s-a spus că nu am
nicio calitate care să-mi permită să cer un duplicat. Păi sunt fiica
soțului ei defunct, zic. Și aveți certificat de moștenitor? mă întreabă
doamna de la primărie. Păi n-am, că de asta am nevoie de certificatul de
deces al doamnei, ca să fac succesiunea după tata și să obțin acest
nenorocit de certificat de moștenitor. Ne pare rău, dar numai cu
certificatul de moștenitor puteți să obțineți certificatul de deces
necesar la obținerea certificatului de moștenitor… Nu e mișto? Sau să
facă notarul o cerere la primărie în acest sens. Numai că notarul stă la
biroul lui liniștit de unde trimite emailuri cu liste interminabile de
acte, și încasează munți de bani. De aia i se rupe dacă tu poți sau nu
să faci rost de actele alea, pentru că oricum ești un gândac care are
nevoie de parafa lui de notar ca să poți trăi mai departe.

Cum, nu aveți decât un original al hotărârii de divorț?

Dar
revenind la căsătoriile tatei. Am aflat din respectivul inventar al
iubirilor lui că mariajul cu mama, a doua în lista cadânelor oficiale, a
fost oficiată la Sfatul popular al raionului Gheorghe Gheorghiu Dej,
fostul sector 7, actualul sector 6 al Capitalei. Norocul meu că
scrisesem mai demult despre șefa Stării civile de acolo, așa că am
apelat la ea cu un oarecare succes. Femeia, poate cea mai drăguță
ofițereasă de stare civilă din orașul ăsta plin de funcționari acri,
mi-a zis că nu prea vede logica pentru care îmi trebuie certificatul de
căsătorie, dar că dacă totuși notarul e atât de obtuz, să mă duc cu mama
la ea și să facem o cerere, că ea ne dă un duplicat după certificatul
de căsătorie, cu mențiunea scrisă pe el că s-a desfăcut prin divorț.

Zis
și făcut, de asta ne-am intersectat ieri cu niște miri fericiți la
intrarea în sediul stării civile. Numai că, fatalitate, când duduia de
la transcrieri divorțuri a dat să ne treacă această mențiune în registru
ne-am lovit de altă prostie birocratică. Aceea că voia să ne oprească
acolo originalul, iar noi nu avem decât un original al hotărârii de divorț!

Cum
naiba să ai mai multe? Însăși definiția originalului e asta, că e un
unicat după care se fac niște copii. I-am explicat duduii că am adus și o
copie, să le compare și să păstreze copia la dosar, firesc, nu? Ei
bine, nu, și ne arată un teanc de hotărâri de divorț în original, pe
care le înregistrase, și de la care păstrase la dosar originalul.

Păi
și eu ce fac dacă dumneavoastră îmi luați originalul? Păi cereți altul
de la Judecătorie. Cum naiba, după 35 de ani mă duc la judecătorie să le
mai cer un original? Puteți să cereți și zece originale, doamnă, că vă
dă câte vreți, îmi zice duduia.

Am plecat de acolo înjurând
printre dinți. De unde credeam că pot să rezolv „rapid și mai ușor”
succesiunea prin notar, așa cum mi-a spus un avocat, constat că poate ar
fi fost mai ușor să fac succesiunea prin justiție. Ar fi durat câțiva
ani, dar pe de altă parte așa pare că-mi va lua și mie acum să fac rost
de toate actele astea aberante.

Ca să nu zic că n-am încercat am
sunat-o și pe doamna notar din celălalt sat. Care, fatalitate, mi-a zis
să mă duc acolo să vorbim, că nu stă ea să îmi explice la telefon, și
nici pe email n-are timp să stea să citească acte, că e plin la ea
cabinetul de români veniți din Italia pe timpul verii, care vor să vândă
și să cumpere proprietăți. Și veniți dumneavoastră aicea cu ce acte
aveți și mai vedem. Dacă nu vă convine să faceți mai multe drumuri
(București-Bicaz și retur) faceți procură cuiva să vă reprezinte și
gata. N-a mai avut răbdare nici să-mi zică la revedere, că i-a dat
telefonul secretarei și am auzit-o zicându-i: dă-i tu emailul doamnei!
Și s-a întors la italienii ei.

Așadar, dragi compatrioți din
Republica Birocratică Absurdistan, sfatul meu e să vă faceți din timpul
vieții „originale” cât mai multe după toate actele de stare civilă. Că
nu se știe niciodată la ce o să le trebuiască urmașilor voștri. Apoi,
cinstit, la modul cum evoluează lucrurile de fiecare dată când iau
legătura cu vreun notar, mă aștept că în curând mi se va cere o dovadă
că tata nu a fost marțian. Că în cazul ăsta, vorba unei prietene, ar
trebui să mă grăbesc cât e roboțelul ăstora de la NASA acolo, să-mi
aducă și mie un original după actul de negație.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Cate originale poate avea un act in Romania…

  1. George Petrineanu

    In Suedia NU exista:
    – certificat de nastere
    – certificat de casatorie
    – certificat de divort
    – certificat de deces
    – dovada de domiciliu
    – adeverinta de salariu
    In Suedia NU se cer (in 99% din cazuri) acte doveditoare, copii legalizate.
    O copie poate fi (legal!) legalizata de orsicine care isi pune semnatura si nr de telefon pe ea (pe proprie raspundere).
    Credeti ca in Suedia e haos sau se merge pe incredere? Nu, suedezii sunt cam tot la fel de necinstiti (cand au ocazia) ca romanii.
    Cum se procedeaza totusi? 1) Suedia NU are ghisee, Romania DA 2) CNP-ul este cheia, plus includerea respectului pentru individ, punerea lui in centru, in conceptul administratiei.
    Acest model, pe care l-am numit Romania Fara Ghisee NU il vrea romanul de pe strada pentru ca abordarea unui model STRAIN ii raneste orgoliul nationalist. Restul e palavrageala.

    Reply
  2. George Petrineanu

    Inca o precizare, nuantare, cu privire la sistemul suedez de evidenta.
    Atunci cand este necesar, se intra pe saitul Evidentei Populatiei (care este o institutie-sora cu cel al Fiscului) se completeaza un formular pe WEB indicand CNP-ul. Dupa apasarea pe OK in cateva zile primesti acasa o ,,Dovada de stare civila” (in care apar pe langa date personale, adresa, numele sotului, copiilor). Dovada nu e semnata nici stampilata. Toto de mai pot alege variante adaptate ale acestor dovezi pentru printare si expediere acasa (gratuit).
    Sa continuam cu bizareriile. Domiciliul nu este trecut nici in actul de identiate, care este facultativ (de fapt singurul act personal, si care poate fi acelasi cu permisul de conducere). La vanzarea masinii se detaseaza un cupon din talonul masinii si se arunca in prima cutie postala, gata timbrat. In cateva zile noul proprietar primeste acasa un talon auto actualizat.
    Ei, se revolta cineva?? Imi explica cinva de ce trebuie sa fie ALTFEL?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *