Țările europene care au cele mai restrictive regulamente privitoare la finanțarea partidelor politice sunt cele mai corupte, spune un studiu a Hertie School of Governance coordonat de Alina Mungiu-Pippidi și comisionat de președinția olandeză a UE. Studiul, despre legătura dintre corupție și încrederea în guvernare în Europa, va fi lansat in timpul președinției olandeze din 2016, dar a fost deja prezentat în primă lectură la Haga. Câteva rezultate au fost prezentate de Alina Mungiu-Pippidi la conferința de presă a ARC din București de săptămâna trecută.
Echipa de cercetare a Hertie School a folosit Political Finance Database, o bază de date întocmită de International Institute for Democracy and Electoral Assistance (IDEA) din Suedia pentru a crea o scală de reglementare a finanțării politice. Baza de date IDEA conține indicatori specifici care acoperă regulile privitoare la finanțarea privată sau publică către partide sau candidați, inclusiv cerințele de raportare, supravegherea și sancțiunile. Scorul este cumularea prezenței/absenței fiecărei reglementări transformată într-un element al scalei (1/0). Cu cât scorul este mai mare cu atât reglementările și supravegherea sunt mai stricte. Așa cum arată graficul, corelația este una negativă, cele mai corupte țări având cele mai multe reguli (Letonia, Bulgaria, Croația) și de asemenea Grecia. Cele mai puțin corupte țări europene, Danemarca și Olanda, au cele mai puține reglementări. Țările cu politică necoruptă sau mai puțin coruptă din lume au o varietate de modele, finanțare exclusiv publică, public-privată sau privată. Nu felul de finanțare explică, evident, corupția politică.
Istoric, trei elemente au contat pentru creșterea integrității alegerilor, spune Alina Mungiu-Pippidi într-o carte nouă, The Quest for Good Governance (În căutarea bunei guvernări), care va va fi lansată în luna august de Cambridge University Press: trecerea la votul secret, care a făcut cumpărarea votului redundantă (poți cumpăra, dar nu poți controla cu cine votează cel cumpărat), plafonarea cheltuielilor electorale (candidații să fie obligați să nu depășească o anumită sumă, deci egalizarea șanselor) și transparența completă a donațiilor.
Figure 1. Control of Corruption and Political Finance Restrictions
Legendă. Corelația negativă între controlul corupției măsurat de Banca Mondială, scală de la 1 la 10 cu Danemarca zece (cel mai bun control of corupției) și scorul de reglementare al finanțării politice, cu maxim 10 reglementări. România e deja aproape de imaginea din dreapta jos unde sunt Grecia și Bulgaria, dar și cea mai jos în grafic, adică țara cea mai coruptă politic din EU 28.
***
citind cu atentie graficul prezentat, croatia si letonia nu sunt cele mai corupte, ci bulgaria, grecia si intra-devar romania, pe ultimul loc la cinste si primul la coruptie!! ciudat, cu cel mai cinstit guvern din lume, pe ultimul loc!! si cand te gandesti ca bulgarii nu au d.n.a si sunt peste noi!!!!!!!!!!!!!!!!!!!..p.s. ponta ce zice de clasamentul asta????? l-ati intrebat?
Datele sunt probabil din 2012. In 2013 Bulgaria sta mai prost decat Romania. Ponta ar zice ca imbunatatirea scorului i se datoreaza.
La subiectul acesta ar trebui bagati la racoare mii si mii de politici gandindu-ne cum la inceput (anii ’90) s-a inceput cu contrabanda de tigari la nivel de sute-mii de TIR-uri, in cardasie cu cativa ambasadori si consuli corupti.