Cât de mult îi datorăm lui tata-socru. ”Meritele” lui Ilie Sârbu, care îl recomandă pentru șefia de la Curtea de Conturi. Episodul I – Ascensiunea

Ilie Sârbu, celebrul socru al premierului Victor Ponta, se pregăteşte să se retragă din politică. Are 65 de ani, a venit şi pentru el vremea să iasă la pensie. PSD i-a pregătit o retragere spectaculoasă lui tata-socru: vrea să îl instaleze vicepreşedinte la Curtea de Conturi şi, pe post de pensie, să îi ofere un venit lunar călduţ. Poziţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi de consilier de conturi, care fac parte din structura de management din cadrul Curţii de Conturi, sunt remunerate cu venituri de peste 10.000 de lei net pe lună şi sunt „garantate“, conform legii, pentru o perioadă de nouă ani. În 2014, vicepreşedintele Elena Doina Dascălu a strâns la „teşcherea” 141.290 lei.

România Curată vă prezintă în serial CV-ul care îl recomandă pe Ilie Sârbu pentru această funcție, ”meritele” deosebite în câmpul muncii pentru care merită recompensat cu o asemenea ieșire triumfală din prim-planul politicii autohtone. Astăzi, în primul episod, vă propunem ucenicia și ascensiunea lui Ilie Sârbu, de la teologie la economie, de la patrafir la costumul de director de discotecă și administrator de ferme agricole și până la numirea lui în funcția de ministru al Agriculturii în Guvernul Năstase. În episoadele următoare vom afla de ce trebuie să-i mulțumim și pentru ADS, și pentru Holzindustrie-Schweighofer, și pentru fiica și ginerele său.

În plină eră comunistă a făcut școală în Elveția, Anglia și Germania

Teologul Ilie Sârbu este şi absolvent al unei universități cu profil economic: aşa a ajuns să managerieze Mitropolia Banatului, dar şi una din cele mai mari discoteci din Timișoara. A condus apoi două firme cu profil agricol.
Absolvent în 1975 al Institutului Universitar Teologic de la Sibiu, în anul 1989 Ilie Sârbu a participat la cursuri de scurtă durată de perfecționare a limbii engleze în Marea Britanie la Birmingham, apoi a studiat, tot intensiv, marketing, management și relații bancare în Germania, la Kreissparkasse. Anterior, în 1985, Ilie Sârbu mersese la o specializare la Institutul Ecumenic de la Geneva, din Elveția, acolo unde actualul patriarh Daniel preda cursuri încă din 1980.

Ilie Sârbu a condus seminarul teologic din Caransebeș în intervalul 1978-1981. Apoi, brusc, conform unor persoane din anturajul lui Ilie Sârbu din cauza unui scandal, el ar fi fost mutat pe lângă o parohie din Bocșa cu treburi funcționărești. Însă exilul nu a durat mult, reapărând la Mitropolia Banatului ca șef al personalului și apoi pe postul de consilier economic până în 1990. Sporadic a purtat și patrafir. Participarea alături de mitropolit la slujbe religioase era o obligație a tuturor consilierilor mitropolitului care la acea vreme nu aveau alocată parohie.

Ginere de securist

Un coleg de cler a declarat referitor la politician: ”Pe timpul ăla sigur că se știa că Ilie Sârbu avea legături cu Securitatea, că socrul său, tatăl Marianei, a fost șeful securității din Sibiu”. Mai exact este vorba de colonelul Mitică Surd, care a fost șef al Securităţii Județului Sibiu în intervalul 1968-1969. Mitropolitul Banatului, IPS Corneanu, a refuzat să dialogheze cu mai mulți dintre apropiații săi despre Ilie Sârbu, motivând: ”despre asta vă rog să nu vorbim”.

După revoluție, Ilie Sârbu, fără să aflăm motivul, a părăsit Mitropolia Banatului, luându-și destinul în mâini. Conform colegilor de politică, se pare că, imediat după schimbarea de regim, a trecut printr-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, în care, ca să trăiască, ar fi făcut (conform confraților de breaslă) și comerț. Ulterior a devenit director al discotecii utracentrale Discoland, unde patron era Octavian Sfăt, un apropiat al său (despre care anturajul politic spune că i-ar fi fost nepot). După decesul subit al patronului Discoland, în 2002, Ilie Sârbu a dat de înțeles că i s-ar fi cuvenit o parte din afacerea acestuia, dar că a decis să nu facă niciun demers în acest sens: „Într-adevăr, aveam o înţelegere cu Tavi, dar el a murit fulgerător și n-am mai apucat să o lichidăm. Pe mine nu m-a mai interesat și nici nu mă mai interesează însă să recuperez nimic, pentru că nu banii au contat în relația mea cu el, ci faptul că el s-a prăpădit. Noi n-am fost doar asociați, ci prieteni foarte buni”. (AICI).

Numele afacerii Discoland, la a cărei ridicare a contribuit și Ilie Sârbu, e legat de Brigitte Sfăt, căsătorită ulterior cu Ovidiu Torj, al cărui nume apare menționat atât în dosarul de prostituție cu eleve pentru VIP-uri, cât și în dosarul de tâlhărie care a dus la condamnarea Brigittei Sfăt (AICI și AICI), cea care avea să se mărite cu Ilie Năstase. De altfel, tot la Discoland a activat la începutul anilor 2000 DJ Gino Manzotti, de la DJ Project, personaj implicat și el în rețeaua de prostituție cu minore. Evident, şi liderul rețelei, Paul Mânzu, frecventa Discoland. Numele discotecii Discoland apare și într-un scandal din 2009, când într-un raid al DIICOT și al poliției a fost anihilată o rețea de prostituție condusă de fratele celui de-al doilea soț al patroanei Discoland. E vorba de proxenetul Lucian Torj, ex-consilier local PSD de Biled (AICI). Cu siguranță, clericul din anii 70-80 nu și-ar fi imaginat că va contribui în anii 90 la ascensiunea unui business care ulterior a ospețit membri ai unor rețele de infractori.

Câtă economie a învățat Ilie Sârbu la „Mihai Eminescu”

În primul rând, Ilie Sârbu este economist. Nu o spunem noi, ci el, pe site-ul AJVPS Timiș, unde e scrisă sintagma: ”Președinte: Ec. Ilie Sârbu” (AICI). Și desigur, el are și studii de economist. Oficial, în CV-ul său, apare că ar fi absolvit la Craiova, dar realitatea e alta și are dreptate să se jeneze.

Asta pentru că Ilie Sârbu a fost de fapt student la Universitatea ”Mihai Eminescu” din Timișoara, conform declarațiilor date României Curate de trei dintre dascălii din trecut ai instituției. Fiind o universitate privată de rang inferior și neacreditată, studenții ei au fost nevoiți să-și dea licența la alte universități, care aveau acreditare și dețineau dreptul de licențiere a studenților. Așa a ajuns Ilie Sârbu să-și dea licența la Universitatea din Craiova, specializarea absolvită fiind Management la Ştiinţe Economice (AICI). PSD-istul şi-a dat licenţa în februarie 1999, după ce terminase facultatea în 1998.

Presa locală din Timiș a poreclit Universitatea ”Mihai Eminescu” ca ”Universitatea PSD”, fiindcă aici și-au făcut studiile o pleiadă de VIP-uri de talie locală a stângii, printre care ex-șeful CJ Timiș Dan Ioan Șipoș (care a ajuns și decan acolo), ex-secretarul executiv al PSD Timiş, Eugen Milutinovici și fiii săi, ex-vicele PSD Timiș Marcel Miclău, polițiști, vameși etc. Din boardul de conducere al universității fantomă a făcut parte și Ștefan Ionel, șef al Curții de Conturi Timiș, ajuns ulterior o vreme chiar vicepreședinte al Curții de Conturi a României (AICI), același scaun la care aspiră în prezent și Ilie Sârbu, ex-studentul Universității Mihai Eminescu.

În Parlament s-a făcut lobby intens pentru acreditarea acestei universități private, în special dinspre deputatul PSD Petru Andea, același personaj contribuind și la albirea vicepremierului Gabi Oprea de plagiat (AICI). La ședința Comisiei de Învățământ a Camerei Deputaților din 2005, când s-a dat ok-ul pentru proiectul de lege privind (re)înfiinţarea Universităţii ”Mihai Eminescu”, printre raportori s-a numărat și Daciana Sârbu, fiica ex-studentului Ilie Sârbu (AICI).

Anul trecut, totuși, Guvernul a decis lichidarea Universității ”Mihai Eminescu” (AICI) se pare că a rămas o pagubă de 300.000 euro în bugetul local și o gaură pe parcela de 8000 mp concesionată Fundației „Mihai Eminescu” de Primărie (AICI). Mai multe despre această universitate aici.

Om de încredere al regelui european al cartofului

Fiind un pasionat vânător, Ilie Sârbu l-a cunoscut într-un context de vânătorare pe Hans-Egon-Friedrich-Erich-Fritz Fangmeier, venit în România să vâneze. Fangmeier ne-a fost descris de parteneri de-ai săi de vânătoare ca un ”bon viveur, rotofei, cu capetele mustății rotunjite și palton de blană, care era la acel moment regele cartofului din Ungaria” (n.r. conform site-ului companiei Fangmeier din Germania, de fapt e vorba de cel mai mare distribuitor de cartofi din Europa: AICI). Ilie Sârbu s-a împrietenit cu neamțul Fangmeier, care l-a plăcut și l-a lăsat să-i administreze afacerile din vestul țării. Astfel, până în 2001, când devine ministru, pe Ilie Sârbu îl găsim ca administrator al firmelor Fangmeier Agro-Impex SRL și Fangmeier SRL.

A ajuns Ministru al Agriculturii începând cu decembrie 2000. Sub Ilie Sârbu s-a înființat una dintre cele mai infame instituții ale României, ”Agenția Domeniilor Statului”, care în esență avea ca misiune să administreze ca un bun gospodar toate terenurile agricole din proprietatea statului, arendându-le sau concesionându-le la prețuri realiste oricărui businessman care vroia să facă agricultură. Însă nu s-a întâmplat așa, ADS-ul dovedindu-se a fi de la bun început doar o unealtă prin care cele mai bune ogoare ale țării au fost concesionate grupurilor de interese pe perioade enorme de timp, de până la 49 de ani, contra unor redevențe adesea simbolice la hectar. Dar despre asta, pe larg, într-un articol următor.

VA CONTINUA!