Castelul Nopcsa din Țara Hațegului în lumina reflectoarelor din întreaga lume. În atenția ministrului Culturii

Scrisoare deschisă către Doamna Ministru al Culturii, Corina Șuteu.

Stimată Doamnă Ministru al Culturii – Corina Șuteu, doresc să vă aduc în atenție un subiect de mare actualitate internațională și care privește un monument din Țara Hațegului, aflat într-o stare avansată de degradare. Castelul Nopcsa din localitatea Săcel, Țara Hațegului, căminul unui savant de talie mondială, Franz Nopcsa (mai multe detalii aici), parțial necunoscut în România, părinte al paleobiologiei, descoperitor al dinozaurilor pitici din Țara Hațegului, despre care copiii din Statele Unite învață prin intermediul uneia dintre cele mai bine cotate reviste de știință pentru copii, Science Comics care, în numărul din martie 2016, prezintă pe câteva pagini și povestea descoperirilor de dinozauri hațegani (așa arată revista), personalitate care face subiectul unui detaliat documentar internațional, care în acest an participă la competițiile festivalurilor de film (prezentarea filmului, aici), dar și al unui amplu articol într-una dintre cele mai prestigioase publicații științifice din lume – Smithsonian Magazine, care, în numărul dublu iulie-august 2016, îi dedică acestui savant hațegan nu mai puțin de 12 pagini, este pe cale să se prăbușească, degradându-se iremediabil în fiecare zi.

science comics

Revista Smithsonian Magazine prezintă întregii lumi civilizate (din păcate în România nu doar că nu se găsește această revistă, dar nici măcar nu există înțelegerea nivelului de impact al acestei prestigioase publicații de top, la nivel mondial), în cuvinte grele și dureroase, încă de pe primele rânduri, realitatea cruntă a castelului din Țara Hațegului: “…razele soarelui luminau acum pe scări pline de moloz. Două bârne uriașe căzuseră și zăceau pieziș pe culoar. Altele stăteau să cadă, desfăcute deja dintr-o parte. […] O cățelușă cu blana încâlcită ne-a urmat, împreună cu puiul ei speriat. Era clar că acel castel în paragină, abandonat, era casa lor. Își știau bine drumul printre dărâmături, iar unul dintre ei s-a oprit să urineze pe o grămăjoară de moloz. La etaj nu mai rămăsese nicio fereastră. Podeaua era putrezită. Pereții fuseseră găuriți de căutători de comori care auziseră o legendă și au spart pereții în căutarea aurului ascuns…” (întregul articol, aici).

nopcsa

Tot din acest articol, întreaga lume  află cum pentru reabilitarea castelului a fost conceput un proiect amplu, la care s-a lucrat ani întregi, pentru a integra atât partea culturală, memorialistică, cât și cea de dezvoltare socio-comunitară prin activități de economie socială și turism, dar mai ales cea de dezvoltare științifică internațională, prin înființarea, în clădirile anexe ale castelului, a unui centru academic internațional de cercetare paleontologică. Un proiect care a fost declarat câștigător, dar care s-a rătăcit pe o listă de așteptare a finanțării, la Ministerul Culturii. Ceea ce nu scrie, este modul în care proiectul a ajuns pe acea listă de așteptare, după ce a fost evaluat de doi experți independenți contractați de Ministerul Culturii și a obținut locul 15 din  circa 200 de proiecte (rezultatele evaluărilor proiectelor culturale, aici). Până aici, lucrurile par a fi normale – proiectul a fost evaluat, a câștigat poziția 15 și a intrat pe lista de așteptare în vederea alocării de fonduri. Doar că la analiza fișelor de evaluare se constată că cei doi evaluatori au reușit să acorde punctaje asemănătoare la capitolele mari ale grilei de evaluare, însă, pentru a ieși asemănător punctajul pe capitole, s-au cam încurcat la punctajul de la sub-capitole, unde se observă o discrepanță uriașă: acolo unde unul a acordat punctaj maxim, altul a punctat cu 0, iar acest lucru apare nu o dată, în evaluare. Ceea ce este și mai grav e faptul că la această sesiune de finanțare nu a existat, procedural, posibilitatea de a face contestații, așa cum este normal, legal și civilizat, atunci când există diferențe mari între punctajele acordate de evaluatori. Foarte convenabil pentru cei pe care, un proiect de finanțare excepțional cum a fost cel al Castelului Nopcsa, îi încurca. Foarte grav și trist pentru Țara Hațegului.

Iată ce spune un expert, în evaluarea sa:

expert Spre comparație și în contradicție totală, iată părerea celui de-al doilea expert, la același capitol:

expert 2 De asemenea, la capitolul următor, părerea unui expert este că:

expert 1i

Iar părerea celuilalt expert, care acordă punctaj maxim, este:

expert 2i

expert 2ii

Aceasta este istoria recentă, povestea adevărată unui eșec asistat, a unei inițiative care, în cei 5 ani de muncă asiduă, cât a durat pregătirea proiectului, a adus la un loc administrații publice locale și județene, instituții de învățământ superior și cercetare științifică din țară și străinătate, instituții de cultură, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai comunității locale, și pentru care s-au cheltuit sume considerabile, dar și timp, energie și resurse consistente, în vederea realizării tuturor studiilor, cercetărilor, analizelor și obținerii tuturor avizelor necesare în vederea eligibilității aplicării la finanțare.

Stimată Doamnă Ministru al Culturii – Corina Șuteu, așa cum “Brâncuși e al meu”, la fel și “Nopcsa e al meu”, cu singura deosebire că monumentul numit Castelul Nopcsa are deja câștigat (chiar dacă i-au fost luate pe nedrept puncte) un proiect de finanțare de 2 milioane de euro, aflat pe o listă de așteptare la Ministerul Culturii, iar Cumințenia Pământului a lui Brâncuși mai are nevoie, la această oră, de mai bine de 5 milioane și jumătate de euro din partea donatorilor, în completare la alte 5 milioane pe care Ministerul Culturii este dispus să le ofere pentru a achiziționa opera. Suntem la finalul lunii Iulie și peste o lună expiră termenul în care se finalizează subscripția publică prin care s-au strâns abia puțin peste 300.000 de euro, fiind evident că achiziția, în această formă, nu se va putea face. În schimb, dacă Ministerul Culturii este dispus să plătească 5 milioane de euro, cheltuială care nu se va realiza, înseamnă că are capacitatea să acorde cele 2 milioane de euro necesare restaurării Castelului Nopcsa, reparând astfel nedreptatea de la evaluarea proiectelor.

Castelul Nopcsa este acum cunoscut internațional, poate chiar mai cunoscut în afara țării decât aici, la fel ca fostul său stăpân, Baronul Franz Nopcsa, uitat pe nedrept, chiar de cei din mijlocul cărora s-a ridicat.

Doamnă Ministru al Culturii, Nopcsa e al meu, dar și al Dumneavoastră!

Acum putem repara greșelile trecutului!

Întreaga lume privește către noi, în așteptare…


Recomandări

3 thoughts on “Castelul Nopcsa din Țara Hațegului în lumina reflectoarelor din întreaga lume. În atenția ministrului Culturii

  1. Calin Dejeu

    Evident ca ceea ce au facut cei doi ”evaluatori” reprezinta o forma grava de coruptie. Si mai evident este ca nu vor pati nimic. Mai stim un ”evaluator” care eludeaza legea si da tarcoale prin Tara Hategului. Si cati or mai fi ca ei! Legat de finantare, se observa deja ca in Romania nici pe departe nu este lipsa fondurilor problema, ci dirijarea lor strigator la cer de gresita. In timp ce monumente istorice se prabusesc bani publici merg pe mega-kitschuri sau pe restaurari total lipsite de profesionalism, care distrug monumentele istorice. Chiar si in Tara Hategului:
    http://totb.ro/monumentul-manea-despre-moartea-recenta-a-cetatii-de-la-malaiesti/
    Nu exista bani pentru cerinte elementare, dar o institutie care se ocupa doar cu deterioarea ireversibila a domeniului public care i-a fost dat in administrare are un buget de aproape un miliard si jumatate de lei:
    http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiect-de-hg-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2016-pentru-administratia-nationala-apele-romane-aflata-in-coordonarea-ministerului-mediului-apelor-si-padurilor/1350
    O institutie care mutileaza fara sens si locatii (cu potential turistic si valoare conservativa enorma) din Tara Hategului:
    http://www.primaria-pui.ro/wp-content/uploads/2013/07/ohaba_ponor.jpg
    Chiar azi, vazand ca o strada cu pensiuni si un liceu, dintr-un un orasel cu un succes turistic fenomenal (Viseul de Sus) arata ca dupa bombardament, mi-am amintit ce neted este betonat fundul paraului Ohaba, in parc natural.
    Si banii cu care se distruge un parc national, zic eu ca cel mai spectaculos parc national al nostru, sunt pana la urma tot bani publici. Este atat de revoltator incat a ajuns chiar natura ”sa se ridice la arme”:
    http://www.ultima-ora.ro/2016/07/19/razbunarea-jiului-ce-se-intampla-cand-iti-masori-fortele-cu-natura/
    Iar aceasta boala a subfinantarii a tot ce este valoros, autentic si esential si a suprafinantarii nimicniciilor si distrugerilor se tot amplifica.

    Reply
  2. maya

    ce valoare……acest TOBA … de carte…UN ALFABET….pentru ca a eacut ceva …..scoala….

    Reply
  3. Dumitru

    Astept un comentariu al lui AMP pe tema asta. Cred ca nimeni pe-aici nu stie cum se fac evaluarile de proiecte academice prin “Vest”. Sau de articole. Sau cum se fac recrutarile. E mancatorie in toata regula, cu grupuri ce se sustin mutual… Global se avanseaza, dar nu va inchipuiti ca e Republica lui Platon.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *