Alina Mungiu-Pippidi

Cand anticoruptia e nociva

De cand am ajuns prima oara in Ucraina, am auzit povesti cu Iulia Timosenko. Nu era un secret pentru nimeni ca eroina portocalie era, de fapt, o oligarha cum au proliferat in Rusia si Ucraina in timpul tranzitiei. Desi misiunile mele in Ucraina pentru UNDP nu au avut nimic de a face cu coruptia, am urmarit atent, intai, cu ingrijorare, pe urma, cum revolutia portocalie se pierdea intr-o spoliere de mana intai a statului.

Am urmarit chestiunea: in fiecare an am dat ca dizertatie masterala la 1-2 studenti gazul si coruptia ucraineana. Subiectul era enorm: cele mai mari granturi din lume contra coruptiei au fost date Ucrainei, de catre statul american (Millenium Corporation) si Uniunea Europeana, un total de vreo 90 de milioane dedicate coruptiei sub regimul portocaliu. Finalmente, esecul a fost total, adica parlamentul nici nu a trecut Legea conflictului de interese, principala promisiune in aceste programe. Urmarea se cunoaste: portocaliii au pierdut alegerile si Occidentul Ucraina, care a ajuns iarasi in sfera ruseasca.

Dupa toate acestea, condamnarea d-nei Timosenko la sapte ani inchisoare, nu pentru privatizarile dubioase – se prescrisesera –, ci pentru cum a rezolvat criza gazului negociind cu Putin, nu doar ca nu rezolva problema, ci deschide o problema mai mare. Pana si Putin a fost indignat ca unei masuri pur politice i s-a putut da o condamnare pentru coruptie. Dar Timosenko, cu toate pacatele ei, a devenit o martira prin aceasta condamnare, care nu arata decat ca e extrem de periculos sa ai legi dure contra coruptiei atunci cand justitia continua sa fie controlata politic.

Legile contra coruptiei pot fi aplicate discretionar, creand injustitii mai mari decat problema in sine. Este ceea ce acuza opozitia ca se intampla la noi, dar e greu de argumentat, dat fiind ca si atatia demnitari de la putere sunt urmariti. In Ucraina insa situatia e clara: aceasta condamnare rapida a fost pur politica si e o lectie pentru comunitatea international, care, in ultimii zece ani, a recomandat agentii anticoruptie si legi dure peste tot, in tari care nu erau democratii si unde opinia publica nu era suficient de articulata ca sa asigure obiectivitatea. Agentiile anticoruptie in democratii fragile sau regimuri autoritare sunt doar o arma in mana cui este la putere si sarcina de a rezolva cazurile de coruptie e mai potrivit in aceste tari sa fie incredintata tribunalelor ordinare, pe baza de legi neexceptionale. Raul va fi mai mic. Ca de bine e greu sa vorbim.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Cand anticoruptia e nociva

  1. DEZIDENTUL

    Pentru a deveni catusi de cat eficienta JUSTITIA in Romania mai intai de toate trebuie abrogate prevederile din reglementari care stipuleaza anchetarea si judecarea inculpatilor dupa calitatea persoanelor. Acest principiu inexistent in tari membre ale UE a generat formarea de structuri mafiote in RO care nu mai pot fi destructurate, iar combaterea MARII CORUPTII a devenit imposibila.
    TOT RODUL CORUPTIEI SE IMPARTE INTRE VARFURILE MAFIEI DIN DIVERSE STRUCTURI ALE PUTERII STATULUI.

    Reply
  2. EMIGRANTUL

    Procedurile si mijloacele luptei anticoruptie originale, instituite in baza unui sistem legislativ rezultat din ratiuni subiective, dusmanoase si egoiste, ce activeaza in societatea romaneasca de 21 de ani, au condus la aparitia unor “mutanti” sau “degenerati” esuanti social precum; “capitalist cu obligatii de comunist”, “capitalist fraudist”,”miliardar de carton”, “impostor cu diplome de studii”, “politician apolitic”, “imbogatiti prin saracirea tarii”, ”interlop beizadea”, “presedinte penal”, “premier penal”, ”primar penal”, ”judecator penal”, “parlamentar penal” „senator penal” etc.notiuni cu care statele membre UE nu sunt de acord sa fie introduse in spatiul comunitar ca aport din partea RO.

    Reply
  3. Laura

    Exista vre-un caz suficient de convingator in care strategia de tip agentii specializate anticoruptie a fost un success ?

    In mai toate tarile Commonwealth din Africa exista Agentii/Directorate/whatever specializate anti-coruptie, in multe cazuri aceste institutii sunt chiar incluse in Constitutie. Rezultatele sunt destul de … underwhelming – de la un public fiasco gen South Africa, unde agentiile anti-coruptie se aresteaza una pe alta, la Zambia, Kenya si Nigeria, unde agentiile anticoruptie au ajuns rapid surse de abuz, si fiecare noua administratie ancheteaza coruptia din fosta agentie anti-corputie …

    Si aveti dreptate, in toate aceste cazuri agentiile anticorputie au devenit instrumente (de multe ori abuzive) ale luptei politice.

    De ce in Romania va fi diferit ?

    Reply
  4. INDIANUL

    Dna LAURA nu ne mai duceti cu interpretarile dvs in AFRICA noi romanii neaosi vrem sa mai zabovim daca se poate prin EUROPA fie ea si de EST daca nu se poate in cea de VEST.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *