Adrian Popescu

Camelia Bogdan cere revocarea șefului Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. Printre motive, protocolul cu SRI

Judecătorul suspendat Camelia Bogdan solicită revocarea șefului Inspecției Judiciare, acuzându-l pe Lucian Netejoru că refuză să apere sistemul judiciar „de presiunile exercitate de catre infractorii condamnati la inchisoare”. Bogdan se referă și la presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în legătură cu protocolul încheiat de Inspecția Judiciară cu SRI.

Va rog sa imi permiteti sa va transmit ad litteram cererea de revocare din functia de inspector-sef al Inspectiei Judiciare, care a ingenunchiat institutia in fata unor interese straine garantiilor Statului de Drept. (..)Cu deosebit respect, formulez obiectiuni la raportul dumneavoastra nr.5894 ij 2674 dij 2018 prin care refuzati sa aparati reputatia si independenta sistemului judiciar fata de amenintarile directe ale infractorilor (in speta fiind vorba de domnul Dan Voiculescu) la adresa magistratilor, in raport cu care imi rezerv bineinteles optiunea de a formula o plangere penala.

(…)

Avand in vedere pe de o parte ca domnul Inspector-sef a ingenunchiat Inspectia Judiciara intereselor domnului Dan Voiculescu, dar si imprejurarea ca domnul inspector-sef nu a reusit sa demonstreze in instanta lipsa oricarui conflict de interese in care se afla, si s-a folosit in dosarul nr.7374/2/2014 inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti de un raport al ANI despre care stia ca este fals, neincetarea calitatii de membru MLNR conform disp art 8 alin 1 lit c si art 8 alin 2 din Statutul MLNR atragand pe cale de consecinta si nulitatea actelor domnului inspector-sef, in fata PLenului CSM, care actioneaza, in lumina noilor reglementari ca o instanta de judecata, imi rezerv dreptul de a introduce in cauza Agentia Nationala de Integritate, conform disp art 68 C pr civ, pentru a constata in contradictoriu cu aceasta institutie si nulitatea raportului de evaluare a incompatibilitatii domnului inspector-sef si pe cale de consecinta, nulitatea actelor emise de acesta.

Nu in ultimul rand, avand in vedere ca domnul Inspector-sef foloseste inscrisuri false in apararile dumnealui in fata instantelor, in incercarea de a demonstra cu orice pret ca nu este membru MLNR, ci a unui presupus Ordin initiatic care nu reprezinta decat o fictiune juridica la care s-a apelat corolar ridicarii problemei de drept a nedeclararii calitatii de membru MLNR in declaratiile de interese, supun si solicit prin prezenta Onoratului PLEN al CSM necesitatea revocarii din functie a domnului inspector-sef. La solicitarea cererii de revocare, se va avea in vedere si imprejurarea ca in anul 2016 domnul inspector-sef a semnat cu SRI un protocol pe care refuza sa il puna la dispozitia publicului, al carui obiect excede, in mod indubitabil, ariei de competenta a Inspectiei Judiciare, In baza acestui Protocol, domnul inspector-sef privand cu buna-stiinta magistratii de garantiile unui proces echitabil. Astfel, (..) domnul Inspector-sef este pasibil in prezent de savarsirea a cel putin 2 infractiuni prin semnarea Protocolul cu SRI, respectiv

Porivit art. 297 Cod penal – Abuzul in serviciu: “(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.”

Potrivit deciziei Curtii Constitutionale in materie, abuzul in serviciu este posibil doar atunci cand functionarul public incalca un act normativ primar (lege sau ordonanta de urgenta).

(…)

Potrivit art. 24, alin (5) din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate: “Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime”.

Protocolul contine incalcari flagrante ale legilor justitiei care consacra principiul independentei magsitratilor nu permit aservirea magistratilor serviciilor de informatii), in special ale art. 7 din Legea 303/2004, care interzice magistratilor sa fie colaboratori sub orice forma ai serviciilor de informatii sub sanctiunea pierderii functiei detinute. Prevederile din protocol care obliga procurorul sa furnizeze agentilor SRI date din dosarele penale (care constituie secret de serviciu) ori sa ia decizii pe baza informatiilor furnizate de SRI numai cu acordul prealabil al acestui serviciu, ori sa dea raport in maxim 60 de zile pe modul in care au valorificat informatiile primite de la SRI, reprezinta o afectare grava a independentei justitiei.

Protocolul incalca si prevederile art. 6 din CEDO privitoare la dreptul la un proces echitabil (legislatie europeana care potrivit Constitutiei Romaniei are intaietate fata de reglementarile interne) prin faptul ca instituie o justitie secreta, prin norme de ancheta clasificate, care adauga la lege si care nu sunt aduse la cunostinta justitiabililor, care nu se pot apara in fata unor proceduri care nu le sunt cunoscute.

Prin prezenta, reiterez respectuoasa rugaminte dresate conform disp.art 7 din Legea nr.554/2004 CSM si IJ de a publica Protocolul incheiat intre IJ si SRI in anul 2016, sub sanctiunea atacarii refuzului in fata instantelor de contencios, conjunct cu diligentarea tuturor demersurilor necesare obtinerii unor despagubiri proportionale cu campania de discreditare la care am fost supusa, gerata de Sectia pentru judecatori din CSM si Inspectia Judiciară, captive in acest moment unor interese străine rigorilor Statului de Drept


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Camelia Bogdan cere revocarea șefului Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. Printre motive, protocolul cu SRI

  1. gabriel radeanu

    In cazul acestui fost judecator,cred ca doar expertiza psihiatrica poate fi edificatoare.Sistemul de imunitati de care beneficiaza magistratii s-ar parea ca fac imposibile minime testari psihologice.In primul rand nu poate cere revocarea,deoarece nu dispune de vreo competenta.Poate invoca doar eventuale prejudicii,cauzate in mod direct de catre seful inspectiei,sau sa conteste autoritatea inspectiei judiciare la modul general.In al doilea rand,fara a dovedi acuzatiile aduse sefului inspectiei,invoca faptul ca acesta nu a adus probe sa se disculpe ,chiar daca acesta a prezentat un raport de la ANI,pe care fosta judecatoare il desfiinteaza unilateral,considerandu-l fals.Se suprapune aceasta mod de gandire perfect peste modalitatea in care a judecat ,probabil toata viata,fostul magistrat,considerand necesar probatoriul doar din partea inculpatilor,acuzarea fiind considerata „ab initio”incontestabila. „Cireasa de pe tort” este insa invocarea protocoalelor cu SRI-ul,drept sursa primara a abuzurilor impotriva ei.Lasand la o parte tupeul nesimtit manifestat,in conditiile in care „celebritatea”ti se datoreaza fostului presedinte,care te-a remarcat in ecuatia „statului mafiot”,daca un magistrat inamovibil,cu imunitate si sub protectia legii, poate fi „executat” de catre partenerii lor de la servicii…oare ce soarta pot avea „tintele” civile.Din punct de vedere al protocoalelor cu SRI-ul,Camelia Bogdan face echipa ideala cu Dan Voiculescu!Ha,Ha,ha,ha,….!

    Reply
  2. Dumitru

    Din cate inteleg eu (total nespecialist in drept, insa care stie sa citeasca) Camelia Bogdan a aratat din nou ca nu intelege functia inspectiei judiciare. Citez din regulamentul de organizare al Inspectiei Judiciare : „Scopul Inspecției Judiciare este acela de a contribui la îmbunătățirea calității actului de justiție, a eficienței și eficacității sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente și de evaluare a activității acestuia.” Eu inteleg de aici ca IJ nu are rol de aparare, ci de verificare si evaluare. Cam ca „Internal Affairs” de prin filmele cu politisti americanesti (pe care ceilalti politisti nu-i iubesc deloc). Daca sunt specialisti pe-aici, spuneti-mi daca ma insel, si cum.

    Reply
    • MIB

      Nu sunt specialist, dar dintr-o statistica a interventiilor dumneavoastra am tras concluzia ca va inselati… permanent. Greu de spus ce spune asta despre modul cum vedem fiecare lucrurile. Din momentul cand activitarea IJ se suprapune permanent cu stressurile cârdului de interlopi „alesi democratic” ma tem ca independent verificarilor a disparut, iar evaluarea a fost inlocuita cu recomandari de executii sumare. Altfel zis ati confundat filmele: nu „internal Affairs” ci „Gestapo”.

      Reply
  3. Red

    Când au început băieții să fasoneze legi cu portițe și când au apărut primele semne că legea este folosită ca instrument pentru ocolirea dreptății, judecătorii, procurorii etc. și-au „făcut datoria”, cu capul în pământ. Când le ajunge cuțitul la os, descoperă că sunt „discreditați”. După ce-au fost executate multe alte categorii socio-profesionale, le-a venit și lor rândul.
    Stat de DREPT, ziceți? Mai gândiți-vă! Examinați și varianta pașalâc haotic, cu aere de Occident.

    Reply
  4. dan

    De ce nu cereti publicarea protocoalelor dintre SRI si Inspectia Judicara? Ca tot ati pomenit de protocoale. Poate pentru ca au fost semnate de Lucian Netejeoru?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *