Mihai Vasile

Bursele școlare sunt o bătaie de joc și nu ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele

Luni începe școala. Tot luni încep și cele două săptămâni pe care le au la dispoziție familiile defavorizate să aplice pentru burse sociale. Am scris mult și nu foarte coerent, dar, pe scurt, bursele sunt o bătaie de joc și nu ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele. Cuplate cu bursele de merit, date în baza aceluiași act legislativ, ministerul a creat un mecanism prin care nu doar că nu adresează problemele de marginalizare și inechitate, dar le amplifică.

Sunt multe de zis despre bursele care se dau în baza unui ordin al ministrului educației din fonduri defalcate (pornind de la faptul că ministerul educației nu are competență suficientă pe social pentru a corela această măsură cu celelalte și de la faptul că e nedrept, într-o țară atât de inegală, să nu asiguri fonduri de la bugetul de stat pentru o problemă atât de importantă). Azi o să mă limitez însă la aberanta procedură de aplicare și la arbitrarul care lovește, bineînțeles, în cei care ar avea cea mai mare nevoie de acești bani, oricât de puțini ar fi ei (cuantumul se decide local, deci cei localitățile bogate dau mai mult, cele sărace, desigur, se descurcă cum pot).

Dosarul trebuie depus în primele 10 zile lucrătoare ale anului școlar. De ce? Că așa a vrut ministerul. Ai două săptămâni să aduci următoarele acte: cerere, copie certificat de naștere, copii ale certificatelor de naștere ale celorlalți frați, copie BI/CI ale părinților, adeverința de salariu – veniturile nete pe ultimele 12 luni anterioare depunerii dosarului / talon de pensie sau declarație notarială că nu are niciun fel de venit, adeverință pe ultimele 12 luni de la circa financiară sau de la Primărie că nu figurează în evidențele fiscale cu alte venituri impozabile (pentru ambii părinți).

Începem cu condițiile de eligibilitate: elevul trebuie să fi promovat anul școlar anterior (deci cei care au rămas repetenți, indiferent de motiv, nu pot primi bursă) și să fi avut nota 10 la purtare (cei care au lipsit nemotivat mai mult de 10 ore, desigur, vor fi excluși). Veniturile familiei sunt verificate pentru a vedea că aplicantul nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie.

Cea mai mare problemă este dovedirea veniturilor. Teoretic, din 2016, adeverințele de venit sunt solicitate direct de la ANAF de către instituția publică care are nevoie să verifice veniturile. E în codul de procedură fiscală, la art. 69, alin. 4. E trecută prevederea inclusiv în legea 416/2001, în baza căreia se dă VMG-ul și e reper de procedură pentru principalele ajutoare date prin verificarea posibilităților materiale ale familiei potențial beneficiare. Dar prevederea asta de simplificare nu e trecută în ordinul de ministru în baza căruia se dă această bursă, așa că școlile nu știu că pot solicita ei ANAF-ului în numele oamenilor aceste adeverințe. Așa că îi trimit pe ei, să se descurce. Dosarul trebuie depus complet.

Ce înseamnă să mergi la ANAF să iei adeverința de venit? Din Ciorogârla, spre exemplu, înseamnă să iei maxi-taxi până în București. 4 lei biletul. Apoi, din București, trebuie să schimbi două autobuze până ajungi aproape de șoseaua Alexandriei (2,6 lei) de unde iei un alt maxi-taxi, până în Bragadiru (alți 4 lei). Ajuns la ANAF Bragadiru, depui o cerere, pe care o completezi acolo, și o copie după CI (50 de bani). Lași cererea la ghișeu, unde va trebui să te întorci, cu CI, peste 5 zile lucrătoare, să ridici adeverința. Nu, nu se eliberează pe loc. Nu, nu o poate ridica altcineva pentru tine, decât dacă e înțelegătoare persoana de la ghișeu. Cum adeverința e necesară pentru ambii părinți, asta înseamnă că ai patru drumuri de făcut, pentru cel puțin 2 persoane. Zic cel puțin, că dacă ambii părinți pleacă de acasă, ce faci cu copiii mici? Mici, dar unii din ei suficient de mari cât să plătească bilet, cel puțin pe maxi.

Dar să presupunem că merg doar adulții. Să presupunem și că a doua oară vine, totuși, o singură persoană să ridice adeverința, nu mai vin amândoi. Asta înseamnă cel puțin 31 lei ca să ai adeverința, o zi pierdută pentru ambii adulți, și încă o zi pentru unul dintre ei. Cel puțin unul dintre ei sacrifică o zi de muncă (vorbim minim, dar în unele cazuri ambii muncesc cu ziua, mai ales în perioada asta). O zi de muncă, în Ciorogârla, se plătește cu 80-100 de lei, dacă e în construcții ajungi și la 120 lei. Dar trecem minim. Nenorocitele alea de adeverințe costă, o familie, cel puțin 110 lei.

Acest cost, pentru majoritatea familiilor pe care le știu eu, este prea mare. Chiar și cei 31 de lei reprezintă prea mult pentru ei. Nu mai vorbesc acum de cei care nu au buletine din varii motive, acolo oricum problemele sunt mult mai mari.

Avem legislație primară ok (codul de procedură fiscală) dar pentru că ministerul educației a făcut cadrul pentru aceste ajutoare în bătaie de joc, cei din teritoriu ezită, fără o recomandare clară și oficială, să respecte, cum ar fi normal, legislația primară, în dauna unui ordin de ministru.

Și așa, oficial, ne lăudăm că am luat măsuri de simplificare, că avem măsuri sociale care răspund nevoilor reale și urgente, dar „nu vor, dom’ne, oamenii. Părinții copiilor nu fac! De ce nu s-au dus să-și strângă actele necesare pentru dosar?!”. Răspunsul e pentru că nu au putut și nu au avut banii să facă asta.

Nu mai vorbesc de cât de aberantă e și acea declarație notarială care, în prezența adeverinței de la ANAF, devine irelevantă. Declarație care, desigur, costă și ea. Și nu mai zic că nici pentru VMG și ASF, acoperite de mențiunea făcută inclusiv în legea 416/2001, nu se respectă procedura simplificată și oamenii sunt trimiși la ANAF să își ia singuri adeverința.

Nu am o concluzie, mi-e groază și jenă de disperarea, amăgirea și dezamăgirea oamenilor în următoarele două săptămâni. Pentru că atunci când ești sărac, începutul școlii nu e prilej de optimism și speranță, ci de griji,disperare și amăgire.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Bursele școlare sunt o bătaie de joc și nu ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *