Bravo Craiova civică, rușine Craiova politică. Consiliul Local a votat împotriva referendumului anti-nuclear

Societatea civilă din Craiova a strâns peste 15.000 de semnături pentru declanşarea unui referendum local împotriva noilor obiective de la Kozlodui, din cauza cărora municipiul se află în zona de risc nuclear. Proiectul de hotărâre pentru referendumul propus la 15 noiembrie a fost respins de Consiliul Local Craiova, după ce 15 din cei 25 de consilieri prezenți s-au abținut la vot, iar 8 au votat împotrivă. „A fost un aranjament murdar!”, acuză societatea civilă, care a demarat strângerea de semnături pentru dizolvarea consiliului local. Pro Democrația Craiova acuză „inconștiența” și „lipsa de interes” a aleșilor locali pentru cetățenii cărora le-au refuzat „dreptul democratic la consultare și exprimare a opiniei”.

Mobilizarea craiovenilor a stârnit interesul politicienilor, subiectul în sine, nu

Consiliul Local (CL) Craiova a respins, în ședința ordinară din 24 septembrie, referendumul împotriva proiectelor de la Kozlodui. Referendumul a fost cerut prin semnături de peste 15.000 de craioveni. Municipiul se află la mai puțin de 100 de kilometri de situl de la Kozlodui, unde funcționează o centrală atomo-electrică la care statul vecin vrea să îi adauge noi obiective: un reactor cu o putere instalată de 1.200 MW și un megadepozit nuclear cu o capacitate de 350.000 de tone. Potrivit legislației internaționale, în cazul proiectelor cu impact transfrontalier, consultarea populației din zona de impact este obligatorie. Grupul de Acțiune Civică (GAC), coordonat de prof. Luminița Simoiu, de la Facultatea de Chimie a Universității din Craiova, a demarat strângerea de semnături pentru consultarea populației, însă inițiativa cetățenească nu a fost întâmpinată cu entuziasm de reprezentanții administrației locale.

Numărul mare de semnături i-a interesant pe politicienii locali mai degrabă prin prisma impactului electoral în 2016, decât prin miza problemei în sine. Cifrele spun că, în 2012, primarul Craiovei, sprijinit de USL (PSD și PNL), a fost ales cu doar 57.000 de voturi. În acest context, 15.000 de semnături cu posibilitate de multiplicare, le-a atras atenția politicienilor, care au înțeles fie să-i curteze activiștii de mediu, fie să-i împiedice să declanșeze referendumul.

Activiștii au crezut în onestitatea Primăriei

Problemele activiștilor s-au înmulțit în momentul în care a trebuit să parcurgă procedurile legale de înregistrare a semnăturilor. Formal, primarul Lia Olguța Vasilescu și viceprimarul Mihail Genoiu s-au declarat în favoarea referendumului. În realitate, activiștii s-au lovit de tot felul de piedici și capcane. În momentul în care au încercat să înregistreze semnăturile, li s-a spus că nu pot să beneficieze de art. 109 din Legea 215/2001 a administrației publice locale – inițiativa cetățenească – care dă dreptul cetățenilor să propună proiecte pe ordinea de zi a CL cu semnături de la 5% din populația cu drept de vot, deoarece referendumul este reglementat strict de Legea referendumului 3/2000 – care presupune că doar primarul poate propune referendumul. Apoi li s-a spus că tabelele – a căror formă activiștii spun că a fost agreată încă de la început cu reprezentanții primăriei – nu conțin proiectul de hotărâre.

La data la care reprezentanții societății civile s-au prezentat cu cele patru dosare de semnături pentru a le înregistra, nu i-a întâmpinat nimeni. Au fost expediați la registratură și a trebuit să plece acasă. Au revenit la o dată ulterioară și au reușit înregistrarea numai sub monitorizarea presei. Reprezentanții GAC au cerut și li s-a promis public asistență juridică de specialitate pentru a da proiectului forma corectă din punct de vedere legal.

„Noi am venit cu un draft pentru hotărârea de CL, dar vrem să discutăm înainte și cu doamna primar, care s-a declarat în favoarea referendumului. Varianta cea mai simplă ar fi aceea în care s-ar merge pe o inițiativă din partea doamnei primar, având în vedere susținerea publică considerabilă, de peste 15.000 de semnături. În varianta cealaltă, inițiatori suntem noi, GAC. Atunci am merge pe art. 109 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale. Părerea noastră este că nu contează cine este inițiatorul, contează să avem succes. În ceea ce privește fondurile pentru organizarea referendumului, noi am susținut încă de la începutul anului, când s-a discutat propunerea de buget, alocarea de fonduri. Am înțeles că atunci era incertitudine: referendumul nu ar fi fost oportun în situația în care cetățenii nu ar veni la vot. Lucrurile s-au schimbat acum, pentru că avem deja peste 15.000 de semnături“, a declarat presei Lumința Simoiu, coordonatorul GAC, în data de 11 septembrie, atunci când societatea civilă a obținut „sprijinul” autorităților locale pentru această inițiativă.

„Să nu ne punem rău cu bulgarii”

Proiectul a intrat pe ordinea de zi a ședinței CL din 24 septembrie, inițiator fiind primarul Lia Olguța Vasilescu. De precizat că în istoria actualului legislativ local (2012-2015) nici un proiect inițiat de primarul Olguța Vasilescu (președinte PSD Craiova și vicepreședinte PSD la nivel național) nu a picat la vot, PSD și UNPR deținând majoritatea în CL. Adoptarea unei hotărâri pentru organizarea unui referendum la data propusă, de 15 noiembrie, era așadar doar o formalitate, mai ales că inclusiv toți consilierii opoziției PNL „sprijineau” proiectul. Ședința din 24 septembrie va intra probabil în istoria rușinoasă de CL Craiova. Chestiunea referendumului, aflată la punctul 37 de ordinea de zi, a fost mutată la punctul 2. În loc să dezbată o chestiune simplă (legislativul local respectă sau nu semnăturile a peste 15.000 de craioveni care vor referendum), consilierii s-au lansat în dezbateri privind probleme de securitate nucleară, drept internațional și politică regională. Spre exemplu, un consilier a spus că nu trebuie să ne punem rău cu bulgarii, pentru că și noi vrem să construim două reactoare nucleare la Cernavodă. Altul a spus că CL nu are competența să decidă un referendum pe teme nucleare, acest lucru fiind de competența consiliului județean sau chiar a guvernului român. Altcineva a propus înființarea unei comisii care să analizeze această problemă. Primarul Olguța Vasilescu a spus că referendumul nu ar avea valoare juridică și s-ar cheltui fonduri estimate la 150.000 de euro „de pomană”. Iar dacă cineva (Curtea de Conturi, DNA?) ar veni și ar întreba ce finalitate are demersul, pentru ce s-au cheltuit banii, pe unde ar scoate cămașa? Secretarul primăriei, Ovidiu Mischianu, a spus că proiectul nu respectă forma legală, deoarece data organizării (15 noiembrie) este prea apropiată pentru toți pașii care trebuie urmați. Nu este timp pentru tipărirea buletinelor de vot și a organizării secțiilor de votare. Neștiind ce să facă, aleșii locali au propus mai multe variante: amânarea proiectului, amendarea lui sau retragerea lui de către primar. Olguța Vasilescu a refuzat să-l retragă.

„Decizia o luați dumneavoastră, iar eu o voi pune în aplicare!”, a spus aceasta. Niciun consilier nu a fost în stare să propună o altă dată de organizare pentru ca proiectul să treacă. „Dacă proiectul a fost propus de primar, a trecut de viza juridică? A trecut prin comisii? Dacă da, atunci cum de în plen nu mai este legal?”. Acestea au fost obiecțiile consilierilor opoziției. Ciudat însă, nimeni nu a propus ca executivul să calculeze din nou și să fixeze data corectă, după care proiectul să fie rediscutat.

Blat anti-referendum?

De ce a propus Olguța Vasilescu proiectul în forma care conținea data de 15 noiembrie, deși știa că nu este legal?  „Am fost avertizată de compartimentul juridic că nu se respectă etapele legale și că nu este posibil ca până pe 15 noiembrie să se organizeze referendumul. Am spus că punem pe ordinea de zi exact cum l-a cerut societatea civilă cu lista de semnături în spate pentru că orice modificare a acestui proiect ar fi dus la acuze că noi nu vrem referendumul și așa mai departe. Există varianta în care să se facă un amendament, ca acest referendum să fie făcut la o dată mai târziu – pe care eu mi-am asumat-o, există varianta amânării – pe care nu o susțin pentru că vom avea la fiecare ședință de CL discuții pe tema asta, există varianta respingerii acestui proiect și cu tot ce înseamnă etapele următoare (atac în justiție etc.) sau există varianta în care facem referendum, vine populația, spune ceea ce știm cu toții, cheltuim 150.000 de euro pentru că acesta este calculul pe care l-am făcut. Cheltuim banii de pomană. Este o decizie pe care trebuie să o luați dumneavoastră ca și consilieri și pe care eu trebuie s-o pun în aplicare ca și primar”, a spus Olguța Vasilescu.

În cele din urmă, proiectul a fost supus la vot în varianta inițială: au fost 2 voturi „pentru”, 8 voturi „împotrivă” și 15 „abțineri”, doi consilieri fiind absenți. Așa s-a scris istoria primei inițiative cetățenești din istoria Craiovei. „A fost un aranjament ordinar!”, acuză reprezentanții societății civile, care nu știu, practic, din ce cauză a picat proiectul.
Noi le-am adus trei propuneri de draft. Draft înseamnă ciornă și dumnealor o știu foarte bine. Pentru că noi nu puteam să punem o dată exactă, am pus-o orientativ. Inclusiv în ceea ce privește finanțarea, noi am solicitat fonduri pentru referendum încă din luna februarie. Faptul că dumnealor nu au luat în considerare îi privește. Faptul că invocă 150.000 de euro pentru organizarea unui referendum este absolut revoltător. Avem bani pentru stadioane, târguri și tot felul de manifestări și spunem că nu avem bani pentru consultarea cetățeanului. Este intolerabil!“, a declarat prof. Luminița Simoiu.

Semnături pentru dizolvarea CL Craiova

Societatea civilă suspectează că proiectul a fost picat în înțelegere de către consilieri, restul fiind un teatru ieftin, joc de imagine pentru electorat. „A fost un aranjament murdar! Avem dovezi că s-au implicat la nivel politic pentru a stopa acest proiect. Voi cere demisia ministrului Mediului și a celor de la Agenția de Mediu Craiova. În prezent, începem procedura de demitere pe inițiativă cetățenească a Consiliului Local Craiova. Dânșii nu ne mai reprezintă. Li s-a dat votul și noi îl vom retrage prin strângere de semnături. Pornim nu de la zero, ci de la 15.000 de semnături“, a anunțat prof. Luminița Simoiu.

Și Asociația Pro Democrația Club Craiova a condamnat atitudinea consilierilor locali, aceștia fiind acuzați într-un comunicat de „inconștiență” și „lipsă de interes” pentru problemele cetățenilor, deoarece au ales să ignore cele peste 15.000 de semnături. APD a subliniat „modul nedemocratic” în care aleșii au înțeles să relaționeze cu cetățenii, acceptând „ca la aproximativ 70 de kilometri de orașul nostru să fie depozitate sute de mii de deșeuri radioactive în condiții de securitate insuficient garantate de autoritățile bulgare”. APD Club Craiova consideră că prin votul din 24 septembrie aleșii locali au lezat mai multe drepturi cetățenești, „dreptul la viață, dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la un mediu sănătos, precum și dreptul democratic la consultare și de exprimare a opiniei cetățenilor cu privire la problemele de interes major pentru comunitate – și au eșuat în realizarea principalei lor funcții publice – slujirea intereselor membrilor comunității noastre”.