Braşovul nu dă doi bani pe biciclişti. Oraşul are 10 kilometri de piste proaste, care nu duc nicăieri

Problema pistelor de biciclete, sau mai bine zis cea a calităţii lor îndoielnice, devine una tot mai intens dezbătută la Braşov. În timp de bicicliştii spun că nu există trasee sigure şi coerente şi cer să fie consultaţi la realizarea Planuluilui de Mobilitate Urbană Durabilă, aflat în lucru, autorităţile locale ţin să îi contrazică, arătând cu degetul spre şase crâmpeie de trasee, pe care insistă să le denumească “piste pentru biciclete”.

Ceea ce ar putea schimba dialogul dintre biciclişti şi Primăria Braşov este „aventura” viceprimarului Ciprian Bucur, care, în interes de serviciu, a pedalat timp de 15 minute prin oraş.

Braşovul are, în total, 9,6 kilometri de piste pentru biciclişti, iar dacă se calculează sensurile duble (dus-întors), rezultă 17,4 kilometri, după cum arată o evaluare făcută de Asociaţia Braşovul Pedalează. Cei aproape 10 kilometri, după trasare, practic au fost lăsaţi în voia sorţii. Dincolo de calitatea deficitară, traseele sunt departe de a fi cursive. De fapt, pistele cu care Braşovul se laudă sunt şase segmente care nici măcar nu sunt interconectate. Cele mai multe nu duc nicăieri, iar pe drumul lor, din neglijenţă sau lipsă de viziune, se găsesc tot felul de obstacole, de la clasicele gropi, până la stâlpi sau coşuri de gunoi, chiar pe mijlocul pistei.

Evaluarea bicicliştilor mai arată că, în multe dintre cazuri, pistele sunt lipsite de marcaje la trecerile de pietoni, în intersecţii bordurile nu au fost aduse la nivel, iar în dreptul staţiilor RAT este un „care pe care” între biciclişti şi călătorii ce vor să urce în mijloacele de transport. De altfel, la felul cum sunt delimitate, pistele de pe trotuar sunt, peste tot, un spaţiu care trebuie împărţit şi cu pietonii.

Piste de biciclete la Braşov: scurte, inutile, ilogice

Cele mai scurte piste, din cele 6, au 170, respectiv 230 de metri şi par a fi doar decorative, de vreme ce ele nu au o logică şi nici legătură cu alte trasee.

Pista de pe Strada Băilor, de exemplu, are o lungime de 170 de metri. Ea este amenajată pe trotuar, iar la trecerea de pietoni nu este clar marcată, lucru care nu asigură siguranţa bicicliştilor. În faţa Primăriei este o altă pistă, de 230 de metri, de la un capăt la altul al trotuarului din faţa clădirii. Pista este exemplar marcată, cu roşu, dar este absolut inutilă, pentru că ea nu leagă nimic. De altfel, pista este folosită doar de pietoni. Aceasta a fost trasată în urmă cu mai mulţi ani, ca test (pentru vopsea).

Cea mai lungă pistă din Braşov este pe traseul bulevardul Saturn – Făget. Are o lungime de 4,380 kilometri şi este cea mai veche din oraş. Bicicliştii spun că este destul de greu de folosit, pentru că la trecerile de pietoni nu există marcaje, iar pe traseu sunt „mici” obstacole: stâlpi de iluminat, coşuri de gunoi, maşini parcate pe trotuar, pietoni.

O altă anomalie se găseşte pe pista de pe “Drumul Coresi” (artera ce leagă străzile 13 Decembrie şi Hărmanului). Traseul se află pe un drum nou realizat cu bani europeni şi are o lungime de 1,46 kilometri pe sens. Asigură accesul spre noua zonă comercială Coresi Shopping Resort, dar numai dinspre str. 13 Decembrie. Ca desen, arată impecabil, este bine amenajată, la trecerile de pietoni există marcaje. Dar pista se opreşte brusc şi ilogic, la mijlocul drumului, cu o buclă de întoarcere. Pe celălalt sens, pista se duce într-un teren viran.

Pista de pe strada Carierei are o lungime de 1,730 kilometri pe un sens şi 1,35 kilometri pe celălalt. Este amenajată pe carosabil, dar de multe ori pe ea parchează autoturismele, fără ca cineva să ia vreo măsură. Trasee de biciclete transformate în parcare se întâlnesc şi în alte zone, tocmai din lipsa de viziune a celor care le-au delimitat. Problema este identică şi pe traseul Iuliu Maniu – Nicolae Iorga – Strada Lungă (1,640 kilometri), unde deşi este o pistă amenajată după „model olandez”, bine marcată şi semnalizată, în zona Spitalului Sf. Constantin e blocată frecvent de maşinile parcate pe traseu.

Pentru autorităţi, biciliştii nu contează suficient încă

Autorităţile locale au evitat de fiecare dată o dezbatere serioasă pe tema pistelor de biciclete, deşi există o masă critică de bicilişti care de mai bine de un an face ture, pe străzile oraşului, la fiecare sfârşit de săptămână, pentru a arăta că există oameni care vor să pedaleze în siguranţă. Nici faptul că există în lucru Planul Urbanistic de Mobilitate Urbană, pentru realizarea căruia ar trebui consultaţi inclusiv bicicliştii, nu a deschis ochii autorităţilor. De altfel, Grupul de iniţiativă „Bicicleşte Omeneşte”, format din mai multe ONG-uri locale, s-a şi oferit să sprijine demersul Primăriei, pentru crearea PMUD, venind cu soluţii tehnice pentru realizarea sistemului de piste pentru bicilişti.

Viceprimarul Braşovului a constatat pe propria piele că oraşul este deficitar la traseele pentru biciclişti

Ceea ce ar putea schimba totuşi situaţia ar putea fi recenta aventură pe două roţi a viceprimarului municipiului Braşov, Ciprian Bucur. Urcat pe bicicletă în interes de serviciu, pentru a-l întâmpina, la intrarea în oraş, pe Principele Nicolae, ajuns la Braşov în campania sa caritabilă, Cărţile copilăriei pe bicicletă, viceprimarul Bucur a făcut el însuşi (în premieră) cunoştinţă cu pistele din oraş. A recunoscut imediat că este deficitar la capitolul pistelor pentru biciclete şi că traseele sunt prost gândite, fără a lega puncte importante din oraş. Viceprimarul a declarat cu surprindere că „descoperit” câteva gropi groaznice pe traseul de pe Strada Nicolae Iorga, în dreptul Parcului Central.

„Brașovul are o problemă în ceea ce privește pistele pentru bicicliști. Cele existente ar trebui întreținute și avem nevoie de noi piste. Poate ar trebui amenajată o pistă pe Strada de Mijloc (o rută alternativă la Strada Lungă, care face legătura între ieșirea din oraș către Sibiu și centrul municipiului – n.red), care cred că este suficient de lată pentru a suporta o astfel de pistă”.