Home Stiri Actualitate

Bizarele surprize ale votului uninominal

Efectele perverse ale ciudatei variante de uninominal, votata fara niciun comentariu in parlament, dar blamata acum la unison, se vad clar dupa terminarea ambelor faze de redistribuire a mandatatelor. Cistigatorii din colegii nu au prins un loc in parlament, in timp ce, aceia plasati pe pozitiile doi, trei, sau char patru, practic, perdantii, au devenit fericitii posesori ai cite unui mandat. Situatiile aberante sint suficiente pentru a putea pune sub semnul intrebarii legea uninominalului-proportional.

Perdanti castigatori

Printre exemplele de perdanti castigatori se afla si acei candidati care intra in parlament doar cu 1.000 de voturi. Este cazul candidatului UDMR, Ana Farkas, care, dupa redistribuire obtine un mandat.

Cele mai multe cazuri de fericiti perdanti sunt ale acelora care se afla pe locurile doi sau trei in colegiu, dupa numarul de voturi obtinute, dar dupa redistribuire, castiga mandatul pentru colegiul in care au candidat. Printre acestia se numara: Ludovic Orban (PNL) - locul 2 - deputat, Bogdan Olteanu (PNL) - locul 3 - deputat, Crin Antonescu (PNL) - locul 2 - senator, Sergiu Nicolaescu (PNL) - locul 2 - senator, Cristian David (PNL)- locul 2 - senator, Ioan Ghise (PNL) - locul 3 - senator, Gabriel Tita (PSD) - locul 3 - deputat.

Castigatori perdanti

Acestia sunt cei care au obtinut cel mai mare numar de voturi in colegiile in care au candidat, dar nu au obtinut mandat in parlament, dupa redistribuirea voturilor. Printre ei se numara: Adrian Paunescu (PSD), Norica Nicolai (PNL), Ionut Popescu (PD-L), Irinel Cristinel (PD-L), Cornelia Cazacu (PD-L), Ioan Tibulca (PSD).

Conform explicatiilor date de purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet, aceste bizarerii se explica astfel:

1. In cazul candidatului care se claseaza pe locul intai si nu intra in parlament "exista un alt candidat din acelasi partid care a obtinut un rezultat mai bun, adica a adus mai multe voturi. Prin reprezentarea proportionala, mandatele au ajuns la cei cu mai multe voturi".

2. In cazul candidatului care se claseaza pe locul doi sau trei si intra in parlament, acelasi purtator de cuvant a precizat ca acesti candidati sunt considerati buni competitori de catre partidul lor si pentru ca au strans multe voturi, raportat la alti candidati din acelasi partid. Intr-un judet cu 5 colegii partidul cu cele mai multe voturi per judet are dreptul la 3 mandate, partidul urmator clasat la 2, urmatorul la 1 mandat, iar celelalte partide primesc repartitii pe colegiile libere. In concluzie, sistemul avantajeaza pe cei care cumuleaza cel mai mare numar de voturi si duce chiar la competitie intre candidatii din acelasi partid.

In aceasta situatie se inscrie cel mai bine Calin Popescu Tariceanu si Stefan Thuma (candidati PNL). Au candidat in colegii diferite, dar mandatul il poate primi, prin redistribuire, cel de-al doilea, intrucat a cumulat cu 18 voturi mai mult decat Tariceanu.

Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia, considera ca situatia, desi nedreapta, este extrem de simpla: daca nimeni nu a castigat colegiul, a ramas un mandat vacant. In procesul redistribuirii se stabileste numarul de mandate care revin fiecarui partid, dupa numarul de voturi cumulate, si se distribuie aceste mandate candidatilor partidului respectiv care au obtinut, in ordine descrescatoare, numarul de voturi obtinut individual in colegiul lor.

Intrucat cifrele nu sunt oficiale, pot aparea schimbari in judetele unde procesul de redistribuire nu s-a incheiat inca.

 

Comentariul dvs.!