”Băieții deștepți” ai Guvernului Cioloș (IV). Azi, Marius Bostan

Guvernul Cioloș pare din ce în ce mai mult format din două categorii de miniștri. Unora li se poate spune ”tehnocrați”. Altora li se potrivește mai mult apelativul ”infiltrați”.

Marius Raul Bostan, ex-ministrul pentru Societatea Informatională în Guvernul Ciolos și unul din apărătorii programului SII cu dedicatie din fonduri europene pentru SRI este și el, ca și ceilalți băieți deștepți, superconectat. Conform propriului CV, el a studiat în anul 2012 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, Colegiul National de Informații. Specializarea pentru care Marius Bostan a obtinut diploma a fost: ‘Introducere în activitatea de informații și contrainformații, Securitate națională și implicații, Matrici de securitate”.

Marius Bostan a fost numit încă din septembrie 2014 de către Ministerul pentru Societatea Informatională sub Guvernul Ponta ca membru al Consiliului de Administratie al Telekom Romania (fostul Romtelecom). Statul român are dreptul să-și numească reprezentanți pe baza pachetului de acțiuni deținut, dar se pune întrebarea de ce Guvernul Ponta ar numi un fost lider de tineret țărănist, deținător al portalului anti-european și xenofox ”În linie dreaptă” într-o poziție atât de lucrativă. Numirea pare să fi adus prosperitate familiei, dată fiind achiziționarea, din 2014 încoace a peste 400 mp clădiri în București, unde familia mai deținea un apartament de circa 100 mp (detalii aici).

Omul care ajută primăriile să devină mai datoare

Până să fie ministru, Marius Bostan a deținut ani buni pachetul principal de acțiuni, de 45%, în firma  VMB Partners SA. Când a fost propus în funcția de înaltă demnitate publică, a părăsit subit firma, vânzându-și către partenerul său partea sa. La fel, soția lui, Gela Alina, a renunțat să mai fie administrator în firmă, concomitent cu exit-ul soțului său.

VMB Partners SA a încheiat numeroase contracte cu statul, coordonând aproape o sută de procese de finanțare prin credite și lansare de obligațiuni a primăriilor și consiliilor județene, firma fiind plătită cu procente din sumele economisite în cadrul finanțărilor atrase. În total, societatea unde Bostan era acționar a intermediat ”creditări” de peste două miliarde de lei, adică aproximativ 500 milioane de euro. Marius Bostan a declarat României Curate că prin această afacere nu a ”căpușat” statul, ba dimpotrivă a ”salvat mulți bani pentru administrațiile locale, negociind cu finanțatorii în mod transparent dobânzi mult mai bune decât ar fi putut obține angajații primăriilor, care nu sunt specializați în acest tip de operațiuni”.

Doar despre 4 dintre contractele de intermediere ale VMB avem cunoștință și ce încasări au generat:

• 700.850 RON, printr-un contract atribuit de Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia în 18.08.2010 pentru servicii integrate de consultanță pentru elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare durabilă a asociației intercomunitare de dezvoltare Alba Iulia. Cu Alba Iulia lucrase anterior și în 2009 în legătură cu o emisiune de obligațiuni de 32 milioane lei (vezi aici).
• 630.000 RON, printr-un contract atribuit de Primăria Bacău în 04.12.2009, pentru Servicii de consultanță pentru implementarea proiectului de politici publice de dezvoltare locală, planificare strategică pe termen mediu și lung a municipiului Bacău.
• 166.600 RON, printr-un contract atribuit de municipalitatea Sebeș în 17.08.2009, pentru servicii financiare de structurare a unui împrumut prin emisiune de valori mobiliare (obligatiuni) si/sau credit bancă.
• 520.000 RON, printr-un contract atribuit de Primăria Târgu Mureș în 25.03.2009 pentru servicii financiare de structurare a unui împrumut prin emisiune de valori mobiliare (obligatiuni) si/sau credit bancă.

Există însă numeroase alte contracte cu statul derulate de firma VMB cât timp Bostan a fost acționar. Printre administrațiile publice care i-au fost cliente enumerăm Primăria Predeal (aici și aici), Primăria Aninoasa (aici), Primăria Lugoj (aici), Primăria Oradea (aici), Primăria Sebeș (aici), Primăria Iași (aici), Primăria Slobozia (aici), Primăria Suceava (aici).

De asemenea VMS a fost tocmită și pe post de ”consilier financiar” al Primăriei Timișoara (AICI) pentru atragerea unei finanțări de 150 milioane de lei (aici), sumă din care la nivelul anului 2014 se semnase deja un contract de finanțare de 112 milioane lei de la IFC-Banca Mondială.

VMB Partners a accesat și fonduri UE prin POS CCE în 2014, suma nerambursabilă fiind în valoare de 492.000 lei (aici și aici).

Rădăcinile sale sunt politice

În altă societate la care Marius Raul Bostan s-a implicat ca acționar, Explore Asset Management SAI SA o regăsim și pe Mihaela Florina Bărbuș, fiica ex-senatorului PNȚCD Ioan Bărbuș (cel care a ocupat locul rămas vacant în Senat după decesul lui Corneliu Coposu). Marius Bostan a fost un apropiat al lui Bărbuș, el fiind în intervalul 1993-1995 șeful tineretului universitar al PNȚCD.

În firma Explore Asset Management SAI SA, Bostan l-a avut ca și partener pe un fost client, devenit apoi prieten al său, norvegianul Kay Tonnes Thorkildsen (decedat). Cu background în shipping, norvegianul s-a făcut cunoscut pentru investițiile imobiliare de succes, dar controversate, de pe piața Constanței. Presa constănțeană relata că firma norvegianului, Westhouse Invest SRL, avea 11 terenuri în zona Constanţei ce însumau 1.232.333 mp, cu loturi în Ovidiu, Mamaia Nord (56.167 mp), Piaţa Balada (7.188 mp), zona Carrefour (15.000 mp) sau Constanţa (865.062 mp). În ultimii ani două societățile deținute de Westhouse Invest SRL (SC Hars SRL Constanţa şi Terra Del Sol SRL) au fost nominalizate într-un dosar deschis de DNA Constanța, pentru tranzacții cu terenuri ale statului la prețuri mult diminuate.

Nu știm dacă succesul în ”imobiliarele constănțene” al milionarului norvegian Kay Tonnes Thorkildsen s-a datorat partenerilor puternici pe care i-a avut. E vorba de milionarul Sorin Strutinsky, membru al grupării Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu, cu care asociatul lui Marius Bostan a fost asociat în North Bridges Energies.

Numele lui Marius Bostan îl regăsim în 2008 într-o afacere gândită inițial ca un parteneriat public privat, de tip win-win, care ulterior s-a dovedit o asociere scandaloasă. E vorba de societatea SC LOMB SA, în care Primăria Cluj Napoca deținea 51% și developerul imobiliar Impact 49%. În cadrul asocierii Primăria ar fi trebuit să pună terenul, iar Impact banii de investiție. Ulterior proiectul a fost considerat una din cele mai păguboase afaceri ale Primăriei Cluj. În cadrul asocierii Impact și-a impus poziții strategice, deținând președinția CA-ului și două din cele trei locuri din CA. Unul din cele două locuri a fost ocupat de Marius Bostan, adus în CA de milionarul Dan Ioan Pop, pentru care Marius Bostan fusese anterior consultant. Celălalt loc din CA a fost ocupat de directorul juridic al Impact, Niță Liviu Marius. Numele lui Niță apare menționat în dosarul de corupție al Alinei Bica, al lui Șerban Pop și Horia Simu de la DNA, Alina Bica primind interdicție de a comunica direct sau indirect cu Niță.

Marius Bostan a declarat pentru România Curată că nu a oferit șpăgi, că nu a căpușat statul și că prin activitatea sa de intermediere a finanțării la prețuri accesibile a administrațiilor locale, a permis dezvoltarea acestora, fiindcă astfel au avut bani de străzi, canalizări etc.

Afaceristul Raul Marius Bostan a fost plasat pe fotoliul de ministru al Societății Informaționale în clipa instalării Guvernului Cioloș. N-a rezistat pe funcție, cel mai probabil din cauza declarațiilor aiuritoare despre dăscălime, pe care le cităm: ”Unii profesori pur şi simplu îşi bat joc de meseria lor şi spun că au salarii mici. Domnule, mergi acasă, dă-ţi demisia! Dar nu să îţi baţi joc de viitorul copilului. Justificarea că am salariu mic e o imbecilitate. Am salariu mic, îmi dau demisia, mă apuc de altă muncă dacă nu îmi place meseria asta.”

Bostan este și proprietarul domeniului www.inliniedreapta.net, achiziționând domeniul pentru controversatul site ”În linie dreaptă”, care conține rubrica UE-RSS. Pe acest site au fost publicate declarații xenofobe, conform sesizărilor unui grup de 20 de ONG-uri, care i-au solicitat la acel moment lui Dacian Cioloș să-l retragă pe Bostan de pe lista viitorilor miniștri. Scuza lui Marius Bostan a fost că el nu scrie pe site-ul cu pricina,deși a recunoscut pentru România Curată că agreează cu conținuturile de pe ”În linie dreaptă”, care ar fi ”o platformă de circulație a ideilor în mod liber, necenzurat”.

Iată ce declara primul ministru despre divorțul său de Marius Bostan: ””La Comunicaţii, ca să vă spun sincer, decizia a fost luată în primul rând în urma unei discuţii cu domnul ministru care mi-a spus că are proiecte personale pe care o să le anunţe dânsul în perioada următoare, care oricum ar fi fost incompatibile cu funcţia de ministru şi atunci am decis să profit de acest pachet de remaniere, de schimbare şi să fac această schimbare acum, să nu mai întârzii. Sigur, dincolo de unele declaraţii nefericite, cred că în felul acesta, nemaifiind ministru, nemaifiind membru al Guvernului, să poată să îşi explice punctele de vedere personale, pe care poate să şi le asume în felul acesta direct”.

Pe scurt,  Marius Bostan a fost retras și s-a putut ocupa de proiectele sale personale, cum a fost demonstrația în fața Ambasadei Rusiei, care a dat ocazia ambasadorului să se plângă că românii sunt ostili și au respins mesajul de apropiere transmis cu ocazia micii donații făcute pentru Cumințenia Pământului.