Alina Mungiu-Pippidi

Ce e normal și ce nu e în audierea lui Kovesi

PSD-ALDE greșesc cu înverșunarea contra lui Kovesi. A publica articole cu punctul de vedere al guvernului în presa străină e normal, că obiectivii corespondenți de la București nu au citat-o niciodată pe Dana Gârbovan, obiectul unei campanii negative prelungite a trollilor pe Facebook, doar Toader. La fel, e normal Kovesi să fie investigată în dosarele ei, cum ar fi oricine. Ce e însă profund anormal:

  • Să fie investigată de cineva care a vrut să îi ia locul, care e deci în conflict de interese și trebuia să se recuze singură (A. Florea) sau trebuia recuzată. Ancheta nu poate fi condusă de o persoană în asemenea situație.
  • Să fie fixate audierile exact cînd are interviuri pentru slujba de la PPOE sau e vreo dată strategică în procesul de numire (bănuiala că sunt astfel puse pentru a genera titluri în ziare sau a o împiedica să se ducă devine plauzibilă)
  • Să apară în presă înregistrări de la audiere, care nu arată de altfel decît că tonul e inadecvat și audierea are aerul unei hărțuieli private.

PSD și dna Florea nu fac decît să-i solidarizeze pe europeni și americani în jurul dnei Kovesi. Zilnic apar mai multe manifestări externe de sprijin pentru ea, doar datorită acestei anchete abuzive.

Dacă mai era vreo șansă să îi facem pe europeni să recunoască că au greșit și ei și că e ceva anormal cu zecile de mii de mandate de siguranță națională care se scurg în dosare de corupție și derogările de la repartizarea aleatorie, felul în care e tratată Kovesi abate discuția de la lucruri de fond și dă apă la moară celor care susțin că totul e o răzbunare personală a PSD și nu e nimic în neregulă cu încălcările statului de drept de către procurorii anticorupție. Chiar dacă e, și în privat toți știm că e, că asemenea încălcări s-au făcut, nu e oare mai mare abuzul pe care îl face puterea, creînd o secție de investigare cu mandat clar politic (fără să am obiecții contra ei pe fond)?

Guvernul e acuzat că vrea să controleze justiția. S-a apărat pînă acum neconvingător spunînd că vrea să o elibereze de alții care o controlau. Dar ce face zilele astea nu aduce decît argumente pentru adversari și creează precedentul istoric al unei intervenții de forță a UE în justiția noastră. Duce o bătălie pentru suveranitatea justiției dinainte pierdută atunci cînd combate de pe o poziție de inferioritate morală.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

55 thoughts on “Ce e normal și ce nu e în audierea lui Kovesi

  1. Emil Stoica

    Avem de-a face cu ceva extrem de grav: o hartuire a unui cetatean roman de catre guvernul tarii sale. Vedem cum guvernul si-a creat propria sectie de procurori. Vedem cum foloseste in mod abuziv politia si jdandarmeria. Vedem legaturile dintre guvern si mass-media plus trolii lor de pe internet. Statul roman se intoarce cu 28 de ani in urma…

    Si cu toate astea, guvernul este sustinut de oameni care inainte ar fi organizat manifestatii impotriva abuzurilor guvernamentale.

    Reply
    • Dumitru

      Vedeti Dvs, abuzurile guvernamentale sunt o chestiune de masura. Toate guvernele fac abuzuri, insa cele facute de partizanii lui Kovesi (si de regimul Basescu inainte) ma sperie mai mult decat cele facute de Dragnea si PSD.

      Reply
      • CMC

        Invataturile d-nei AMP catre romani:
        Daca vreti sa va plangeti stapanilor NOSTRI ca vechilul pus si decorat de ei va fura, va bate si va violeaza fetele trebuie sa aveti in vedere urmatoarele:
        1. Sa va prezentati cu cusma-n mana si privirea in jos ca sa nu-i indispuneti. Si noi facem la fel, si o ducem bine…Si nu uitati, la iesire sa va retrageti cu spatele inclinat si cu multe plecaciuni. Au mai fost si altii care au avut dreptate si au iesit cu capul taiat.
        2. Pentru stapanii vostri nu conteaza ce a facut vechilul ci faptul ca le reprezinta interesele.
        3. Daca simtiti ca stapanii inclina sa nu va dea dreptate trebuie sa acceptati asta cu smerenie. Nu uitati ca violul vechilului e floare la ureche fata de modul in care te poate viola stapanul.
        4. Nu va asteptati ca noi, deontologii, sa fim de partea voastra. E mai profitabil sa fim de partea lor. Asa ca o sa gasim o mie de defecte slugii care se plange si ne vom face ca nu vedem abaterile, grave pentru orice democratie, ale vechilului. Va vom cauta nod in papura pentru orice: ca momentul nu e bun, ca modul de adresare nu e corect, ca e prea tarziu, ca cererea nu are basca…. Nu degeaba suntem intelectuali de clasa. Stim sa gasim o multime de motive sa ne justificam plecaciunile in fata stapanilor…Noi nu muscam mana care ne hraneste si o lingem chiar cand ne bate…Ca doar … Noi, din Balkani ne tragem…

        Reply
        • Rotaru-Popa Ionuţ

          Foarte corect spus, subscriu!
          „Nu va asteptati ca noi, deontologii, sa fim de partea voastra. E mai profitabil sa fim de partea lor. Asa ca o sa gasim o mie de defecte slugii care se plange si ne vom face ca nu vedem abaterile, grave pentru orice democratie, ale vechilului. Va vom cauta nod in papura pentru orice: ca momentul nu e bun, ca modul de adresare nu e corect, ca e prea tarziu, ca cererea nu are basca…. Nu degeaba suntem intelectuali de clasa. Stim sa gasim o multime de motive sa ne justificam plecaciunile in fata stapanilor…Noi nu muscam mana care ne hraneste si o lingem chiar cand ne bate…”

          Reply
      • Marius

        Dumitru Buzatu???? Ti-a ramas Basescu in gat si nu mai poti dormi noaptea!!! Ia o vitamina D. Ajuta la somn! Somnul ratiunii!

        Reply
      • Andrei

        Aveți dreptate ca și Tudor. Adina protectoarea lui Mazăre oprit abuzurile dreptății împotriva hoților din Constanta și e cea mai nimerita arma în mana ministrului care se face pe sine însuși notar și angajeaza pe ici pe colo rude și face ordonanțe ca avocat în procesul Belina. Totul e doar o diferență culturala…

        Reply
    • Cozmin

      Nu este nimic normal in aceasta ancheta.
      Nu este normal sa fie anchetat cineva pe baza denunturilor unor infractori fugiti din tara, care nu pot fi arestati pentru denunt calomnios.
      Nu este normal sa fie anchetat cineva pe baza inregistrailor facute de infractrori, in conditiile in care, inregistrarile facute de Serviciile Secrete ale tarii sunt considerate ilegale.
      Nu este normal sa fie anchetati procurorii si judecatorii de catre infractori.
      Toate acuzatiile aduse fostei Sefe a DNA sunt aberatii absolute. Cum sa fie acuzat cineva ca a primit mita in aducerea in tara a unui infractor condamnat definitiv si fugar ?
      Cine este atit de prost sa nu-si dea seama ca minciunile infractorilor Guita si Cosma nu se leaga, ca nu se sustin, ca sunt opera unui grup infractional organizat ?
      Intrebarea este de ce Parchetul General nu i-a arestat imediat pe procurorii corupti sau santajabili de la Sectia Speciala, aflati evident in slujba mafiei psd si alde, pentru aderare la un grup infractional organizat, pentru abuz in serviciu si pentru hartuirea unei persoane ?

      Reply
  2. CMC

    Erori grave de logica in articol:
    1. Adina Florea NU a vrut sa-i ia locul lui Kovesi. A vrut sa ocupe un loc lasat gol de in urma demiteri lui Kovesi. Ba mai mult, Adinei Florea i s-a inscenat un dosar de furt de documente secrte ca sa nu poata ocupa locul lui Kovesi.
    2. Audierile au fost fixate cand s-a putut. Strainii ar trebui sa stie problemele candidatului, care au fost ascunse tocmai prtin faptul ca investigarea magistratilor era sub controlul lui Kovesi. Ce ar trebui facut? Sa fie lasata o infractoare (daca este) sa ajunga procuror european, pentru ca nu era momentul sa se afle ce a facut?
    3. Inregistrari de la audiere? Abia acum va deranjeaza? De cucuveauamov ati auzit? Si daca inregistraile de la audieri au fost date tocmai de suspecta? ca nimeni nu a stiu de convocarea lui Kovesi la SIIJ pana cand nu a iesit ea public sa se smiorcaie, mintind ca a fost chemata chiar in ziua in care era convocata la Bruxelles.

    Mai iesiti de sub tutela lui Macovei…ca va manipuleaza perfect. Si are si agenti sekuristi in spate care sa-i spuna cum sa va ia…

    Poate ar trebui sa urlati prin toata Europa pentru asta:
    „”Detalii din dosarul Laurei Codruța Kovesi: Procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală, a dat declarații ca Martor Acoperit.
    Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub acuzare in dosarul procurorilor Lucian Onea și Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești. In acest dosar, cei doi sunt sub control judiciar. Ea este acuzată coordonarea unui grup infracțional organizat. Din dosarul lui Kovesi apar noi detalii incredibile.

    Pe langă faptul că cei care au recunoscut faptele lui Kovesi sunt chiar procurori importanți din DNA, printre care și actualul șef interimar al Direcției, Nistor Călin, s-a aflat că Mircea Negulescu, zis și Portocală, a dat și el declarații ca martor sub acoperire in dosarul care il viza pe Sebastian Ghiță.
    Conform acuzațiilor Secției de investigare a magistrațiilor, Kovesi l-ar fi obligat pe procurorul șef de secție să confirme rechizitoriul nelegal și netemeinic și să trimită astfel in judecată cinci persoane. Procurorul este Gheorghe Popovici, fost procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei din Direcție, iar printre cei trimiși in judecată se află și omul de afaceri Sebastian Ghiță.
    Ceilalți trei procurori care ar fi precizat in scris că nu se impune trimiterea in judecată a dosarului sunt Călin Nistor, Dănuț Volintiru și Marius Iacob.

    Mircea Negulescu este cercetat pentru participatie improprie sub forma complicitătii la favorizarea făptuitorului si complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea, pentru participatie improprie sub forma complicitătii la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă si cercetare abuzivă. In fapt, cei doi sunt acuzati că au constrans anumiti martori să facă sesizări si tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Cei doi, alături de alți procurori din cadrul DNA Ploiești, sunt acuzați și de constituire de grup infracțional organizat.”

    Reply
    • Misu

      Cand postezi macar scrie corect , daca ai scoala! Nu mai zic e continut „care este” a la gargamel!

      Reply
    • ilie

      Cu atata „logica” ar trebui sa consulti un psihiatru. Asta daca le e permis si postacilor…

      Reply
      • CMC

        E pur si simplu ingrozitor sa vezi ce fel de indivizi apar ca sustinatori ai „binelui””. Asta ingrozeste cel mai mult. Sa vezi cat il duce mintea pe individul din bazinul de selectie al „oamenilor de bine”.
        Cati PSD-isti ati vazut injurand si insultand si cati adepti ai opozitiei?

        Reply
    • Lili

      Foarte bun comentariu, CMC. As fi spus si eu la fel despre inexistentul conflict de interese.
      Poate dna Pippidi numeste conflict de interese atunci cand cineva este abuzat (Adina Florea) si ajunge in postura de investigator al abuzatorului. Nicaieri pe planeta acest lucru nu este un conflict de interese. Ar putea fi un impediment in impartialitatea unui judecator. Insa Adina Florea nu este judecator. Este doar un procuror independent. Independent nu inseamna Impartial. Procurorii tin partea statului si a cetateanului.

      As mai fi mentionat si faptul ca din postura de sef al DNA si al PG, Kovesi n-ar fi putut fi niciodata investigata de niciun procuror decat daca ar fi intrat in ultimele 6 luni in magistratura. De ce? Pentru ca toti au fost in subordinea ei, direct sau indirect. Deci, un conflict de interese, potrivit intelegerii incorecte pe care dna Pippidi o da termenului.

      Nu, Adina Florea si Kovesi nu au fost concurenti direct pe un post. Kovesi a fost data afara. Iar Adina Florea si-a propus candidatura. Nicaieri pe planeta asa ceva nu este un conflict de interese. In fapt, pentru ca postul la DNA sa ramana liber, Adina Florea ar avea interesul sa musamalizeze ancheta pentru ca Kovesi sa plece la UE.

      Reply
  3. Cri

    D-na Mungiu greseste cand apreciaza ca d-na Florea nu trebuia sa o ancheteze pe d-na Kovesi, pentru ca i-ar fi fost competitoare; insa d-na Kovesi a fost mai intai demisa din functie, iar abia apoi s-au desfasurat deliberarile pentru gasirea unui inlocuitor. Mergand in logica d-nei Mungiu, inseamna ca d-na Florea este creditata cu prezumptia de rea intentie, lucru care nu poate fi demonstrat, iar un procuror trebuie sa ancheteze cu celeritate orice suspect, inclusiv un suspect cu are a fost eventual in competitie candva.
    De asemenea, nu cred ca, virgula calendarul de anchete al DNA trebuie sa tina cont de calendarul politic, social sau profesional al suspectului. Ne putem aminti cu totii ca d-na Johannis a declinat de vreo trei ori invitatia la Parchet ca martor, in pofida legii. E d-na Johannis privilegiata in raport cu d-na Kovesi ? Daca da, este grav. Acuzatiile procurorilor sunt extrem de grave, astfel ca nu cred de ce trebuia ca d-na Florea trebuia sa tina cont de „”prioritatile”” d-nei Kovesi. Iar daca acuzatiile se vor dovedi ne-intemeiate, d-na Kovesi este libera sa isi caute dreptatea la Cedo pentru represiune nedreapta.
    Aparitia in presa a inregistrarilor de la audiere este o ticalosie veche si specifica procurorilor romani, si numai o lege clara, ferma si explicita ar putea pune capat acestor practici abominabile.
    Inabilitatea PSD de a explica si justifica actiunile sale catre maharii UE este deja o „”marca inregistrata”” si daca pesedistii nu sunt capabili de a explica si comunica eficient si credibil, n-au decat sa-si rupa gatul, politic vorbind.
    Iar intocmirea unui dosar in baza delatiunilor unui acuzat aflat sub ancheta, Dl Ghitza, pare sa fie principalul mijloc al DNA pentru intocmirea dosarelor. Este o practica stalinista folosuta in cel mai inalt ( si abject ) mod de catre DNA.
    Sprijinul liderilor UE, profund cinic, imoral si imoral pe care maharii UE il acorda d-nei Kovesi, are o explicatie evidenta pentru oricine, mai putin pentru sustinatorii d-nei Kovesi. D-na Kovesi, in complicitate cu Maior, Coldea si sub comanda lui Basescu, a servit interesele unor firme puternice occidentale care au reliazat profituri maxime in Romania fara a respecta legea. cazurile EADS si Microsoft, au fost musamalizate de lacheii din DNA ai d-nei Kovesi, astfel ca distribuitarii romani ai spagilor date de aceste firme au primit pedepse simbolice, iar cei care au dat spagile respective, EADS si Microsoft nu au fost deranjate de niciun procuror, iar dosarele au fost inchise.

    Reply
    • CMC

      Unde mai pui ca Adina Florea nici macar nu s-a inscris la prima procedura de selectie pentru conducerea DNA-ului.
      E foarte ciudat de unde a aparut acest „conflict de interese” Kovesi-Florea. Poate d-na AMP doreste sa clarifice asta cu cei care incearca sa o manipuleze.

      Reply
    • Lili

      Cri, tu stii despre ce „inregistrari” se comenteaza pe aici? Nu sunt inregistrari ci doar „stenograme”. Au fost publicate de Romania TV. Ar putea la fel de bine sa nu fie stenograme ci doar transcrierea a ceea ce au auzit avocatii. Si chiar daca ar fi „stenograme”, ele nu spun decat ca Adina Florea i-a inmanat un proces verbal. Atat. Faptul ca dna Pippidi aduce in discutie un non-subiect, doar ca sa atace ancheta, ma face sa ma intreb daca se cunosc subiectele discutate. Randurile de mai jos nu sunt inregistrari.

      Laura Codruţa Kovesi: „Nu am fost citată pentru acest dosar, doamna procurer!“
      Adina Florea: „Vă rog să rămâneţi în birou, aveţi aici acuzaţia că aţi coordonat un grup infracţional organizat în DNA. Uitaţi procesul verbal pentru învinuire“.
      Laura Codruţa Kovesi: „Nu înţeleg de ce procedaţi aşa. Am fost chemată într-un dosar şi îmi spuneţi acum de alt dosar. Trebuie să văd dosarul şi să iau la cunoştinţă ce este în el. Vreau să ştiu în ce constau faptele. Nu înţeleg care este urgenţa“.
      Adina Florea: „Acest lucru nu mă priveşte“.

      Reply
  4. taunul77

    Florea a fost recuzata de mai multe ori. Dar au fost respinse toate solicitarile. De ce oare?
    Doar nu-si imagina cineva ca PSD-ALDE s-au apucat de legiferat in Justitie pentru a imbunatati domeniul. Ci pentru a si-l subordona.
    Sectia aia vad ca cere cam toate dosarele sensibile.

    Reply
    • CMC

      „Florea a fost recuzata de mai multe ori. Dar au fost respinse toate solicitarile. De ce oare?”
      Poate pentru ca nu conteaza numarul de cereri de recuzare ci corectitudinea argumentelor din cereri?
      Daca si Lazar i-a respins cererile de recuzare…

      Reply
      • taunul77

        Lazar a respins recuzarea sefului Sectiei Speciale. Pentru ca nu are atributii sa o recuze direct pe Florea.
        Iar prin Justitie cam e o cutuma sa se respinga recuzarile.

        Reply
        • CMC

          Deci prin cutuma se permite incalcarea drepturilor acuzatului? Ca asta reclama suspecta. E trecuta cumva in niscaiva „protocoale” cutuma asta?
          Foarte interesant statul asta de drept…cu geometrie variabila….

          Reply
          • taunul77

            Asta e realitatea. Cu sau fara protocoale. Daca ai fi avut de-a face practic cu Justitia, te-ai fi convins singur.
            Asa de vorbit de drepturi, din inchipuiri, pot multi.

          • CMC

            Ca e realitatea e una, ca trebuie sa i se faca apologia este alta. Anormalitatea este pusa in justificari in fata normalitatii, asta e greu de inteles.

          • taunul77

            Cearta-te cu superiorii din Justitie care resping din principiu recuzarile.
            Cat le-ar placea unora sa traiasca intr-o lume idilica, realitatea ii trezeste intr-un final.

  5. Dumitru

    AMP porneste de la premiza ca alegerea lui Kovesi nu era decisa dinainte. Eu cred ca asta nu-i adevarat. Cacealmaua cu candidatul german arata ca manevra fusese pregatita cu mult timp inainte. Si chestia cu supararea – daca nu era audierea lui Kovesi, se gasea altceva ca sa fie „decidentii” UE suparati pe PSD.

    Eu cred ca PSD si Toader fac bine ce fac. Nimeni nu va putea sa acuze Romania cand Kovesi va incepe sa faca nefacutele pentru care este ea pusa acum acolo. E un semn extrem de negativ pentru UE, pentru ca un mare numar de politicieni de varf o sustin pe Kovesi stiind clar ce bube are in cap. Iar apararea „noi nu stiam” nu va tine – Dragnea, Toader si Plesoianu au scris mult si unde trebuie.

    In alta ordine de idei, eu sunt personal foarte ingrijorat, chiar daca nu locuiesc in RO. Prin alegerea lui Kovesi, varful UE a aratat clar cat de putin pret pune pe statul de drept, pe libertatile individuale, si pe cinste (ca valoare morala). Nasol.

    Reply
    • Víctor

      Bingo! Cu Bin Laden, nu cred, dar cu Iliescu, Roman, Năstase, Băsescu, Ponta, Dragnea & company, da!!

      Reply
  6. BIBICU

    DISOLUTIA STRUCTURILOR STATULUI ESTE REFLECTATA SI DE SISTEMUL JUDICIAR . ROMANIA N-A FOST NICIODATA STAT DE DREPT …………………….

    Reply
  7. N. C.

    Până la urmă, dacă lăsăm patima de o parte, nu asistăm decât la o luptă (murdară) între puterile statului. Când membrii puterii executive (miniștrii) și ai celei legislative (parlamentarii) au simțit că din cauza unei justiții (poate la fel de arbitrare) nu-și mai pot exercita în mod arbitrar puterea încredințată de un electorat cel puțin tolerant (dacă nu de-a dreptul indolent) și-au luat măsurile firești de apărare -că doar nu era să aștepte să intre toți în pușcărie pentru faptele comise sau să renunțe la veniturile necuvenite la care pozițiile ocupate le permit accesul. Că în acest război total vor fi și victime colaterale, de la magistrații corecți până contribuabilul de rând (care va continua să suporte costul marii corupții) dar și beneficiari conjuncturali (infractori mărunți scăpați la grămadă printre politicienii vizați) era de așteptat -”a la guerre comme a la guerre”.
    Ceea ce mi se pare mie că nu s-a înțeles este că lipsește cea de a doua falcă a menghinei pentru a exercita presiunea necesară funcționării corecte a oricărei instituții -fără de care acestea tind să fie acaparate de angajați (fie ei înalți demnitari sau magistrați) în interesul lor propriu. Adică degeaba încearcă UE să facă presiune pentru o funcționare a acestor instituții în parametrii europeni -la care statul român s-a angajat în momentul aderării- dacă nu există o masă critică de cetățeni care să susțină din interior acest demers. Din păcate aici lipsește cea de a patra putere, care în loc să contribuie la informarea corectă/obiectivă și la educarea electoratului s-a angajat cu arme și bagaje în acest război -de o parte sau de alta a baricadei.

    Reply
  8. Cristina Gorgos

    Well, poate ca ar fi fost mai prudent ca madam Kovesi sa fie anchetata de altcineva decât de posibila ei succesoare la carma agenției anticoruptie—asta-i termenul folosit in literatura de specialitate:Agency și deci, pana la Nefertiti și Slujirea, Kovesi are titlul, cel mult, de director de agenție—din moment ce inventatorii externi ai respectivelor agenții se comporta precum domnul Goe oridecateori li se contesta calitatea “agenților” pusi in fruntea uneia sau alteia dintre acestea. De fapt, dacă se mergea pe principiul “sufla și-n iaurt”, nu doar Adina Florea ar fi trebuit exclusă din afacerea LCK ci orice anchetator femeie, procuror sau jude, fie aceea arătoasă și capabilă ca Gârbovan sau demolata, la propriu și la figurat, ca madam Roșu și asta pentru bunul motiv ca anchetata a dovedit in îndelungată ei cariera de șef de agenție o ura susținută fata de orice alta “femeie puternica”(strong woman) i s-a ivit in cale. Și nu ma refer aici la Alina Bica pe care suspecta de azi a tarat-o, aproape, la propriu, de coama ei cârlionțata prin praful capitalei, nici la Marylin Monroe de Plescoi (Udrea) varata la beci in mantoul ei alb imaculat—fiecare din cele doua parvenite ale lui Basescu și-a căutat-o cu lumânarea, in felul ei—ci la “colega” Iorga-Moraru, de pilda, a carei târnosire s-a bazat pe motive de invidie profesionala. Deci, dacă ministrul Toader era prudent, ancheta ar fi fost încredințata unui procuror sau jude de sex masculin, preferabil, un tip fără sare și piper ca și el (Toader) pe care sa-l subestimeze pana la prima lovitura cu codul in frunte, sau, ideal, o cizma cazona genre Basescu (sau Darren White, de ce nu?) pe care sa-l recunoasca de “sef” datorită manierelor lui de cazarma (bootcamp). In afara lipsei de prudenta, însă, nu văd unde sta greșeala politicilor care o “hărțuiesc” pe fosta directoare de agenție LCK; femeia și-a arătat incompetenta, ancheta pune punct carierei sale ratate de agent anti-corupție —sau nu, ca madam Dancila pare sa fie o adepta a Realpolitichiei si s-ar putea sa orchestreze măcar o întrerupere temporara a hartuielii, cât mai durează președinția consiliului—iar securiștii vor găsi noi metode de infiltrare in politica globală (vezi Renașterea controlată a dlui Macron). Cât despre inventatorii programului anti-corupție aceștia par deja sa se fi apucat de re-gândirea conceptului in funcție de context (vezi NATO reviews, Rethinking the way we do anti-corruption) deci speranța “curățirii” se întoarce in cutia academica where it belongs.

    Reply
  9. CMC

    Din articol se intelege ca d-na AMP este de acord ca a fost „ceva anormal cu zecile de mii de mandate de siguranță națională care se scurg în dosare de corupție și derogările de la repartizarea aleatorie” la care ar fi fost complice (cel putin) si d-na Kovesi. Problema (pe care o vede d-na AMP) care ar impiedica eliminarea d-nei Kovesi din procesul de selectie pentru complicitatea aceasta ar fi modul lipsit de tact politic in care se comporta Guvernul.
    Pai, ce o impiedica pe d-na AMP sa prezinte problema corect, pe care o recunoaste ca exista. Din articolele anterioare pare sa rezulte ca este destul de ascultata de liderii europeni. Ce o impiedica sa prezinte domnia sa problema corect?

    Am trecut prin situatii similare legate de reforma in universitate. Mi se transmitea ca am dreptate, dar ca nu pot fi sustinut pentru ca nu le place modul prea direct in care pun problema. Si le-am transmis ca daca am dreptate si nu le place cum spun eu, atunci sa spuna ei cu cuvintele lor, daca nu sunt lasi si pupincuristi. Nu trebuie sa va spun ca au tacut malc.
    De asta spun ca e plina Romania de intelectuali care gasesc o multime de motive sa nu stea vertical…

    Reply
    • Dumitru

      Eu gasesc ca AMP este foarte impartiala pentru pozitia in care se gaseste. Ea e profesor la „Hertie School of Governance” din Berlin, care e probabil foarte legata de guvernele vest-europene, si in particular de cel al Germaniei (de fapt, asta nu stiu sigur, ci doar presupun, deoarece Hertie School of Governance e comparata cu Science Po). In orice caz, ei i-ar fi foarte greu sa faca propaganda impotriva curentului. Probabil ca ea spune lucruri celor interesati, insa par a fi multi politicieni in Vest mai interesati in a spune „Kovesi=bun” si a lovi in Romania, decat sa afle ce se intampla de fapt in RO. Cred ca ati vazut cum Horatiu Pepine a fost dat afara de la Deutsche Welle, pentru ca nu le-a convenit nemtilor ca spunea adevarul. AMP pare sa aiba mai multa libertate (academica) decat Pepine a avut libertate jurnalistica, insa sunt limite…

      Reply
      • CMC

        UE nu mare are ca obiectiv corectitudinea ci „curentul”. Adica un fel de comunism cu staif…
        Pai, atunci nu mai e decat un urias cu picioare de lut…

        Reply
        • Dumitru

          Din ciclul „incredibil dar adevarat”, Timmermans a primit azi titlul de Doctor Honoris Causa al unei universitati din Romania. Ghiciti care ? Fosta Stefan Gheorghiu ! Oamenii astia chiar nu au simtul ridicolului.

          Reply
          • Ghe.

            Alte universități n-aveau prevăzuți porci și nici sciatică pentru protocol :) Nici masoni specializați în tranșare și frigere.
            Ce să facă omul? Când ajungi într-o casă străină, stai de vorbă mai întâi cu stăpânul, nu? Mai ales în Ținuturile Levantine de Foarte-Jos. Nu le privești femeile în ochi și îi lauzi calul.

          • CMC

            E si o poezioara pe tema asta:
            „Fie domnul cat de mic,
            Fundu-l vrea mai molicic,
            Iar pe limba lor scria,
            Honoris la SNSPA!”

          • CMC

            La festivitatea Honoris Causa de la SNSPA a aparut ceva foarte interesant. Un fost sef de serviciu secret, in primul rand.
            Va dati seama ca atunci cand un asemenea individ se focalizeaza pe un politician, ii gaseste imediat punctul slab, pe care sa-l exploateze pe urma.
            Care poate fi punctul slab al politicianului tocmai „Honorat” de SNSPA? Pai, serviciile stiu cum sa caute punctul slab, prin care sa controleze politicianul:
            – sunt banii? Probabil ca nu.
            – sunt femeile? E homosexual sau pedofil? Probabil ca nu.
            – e setea de putere? Probabil ca da. Aici se poate actiona. Poate s-a actionat.
            – e sensibilitatea la linguseli? Probabil ca da. Aici s-a si actionat.
            Un individ nu are nici o sansa in fata unor servicii. Cam asa a fost speculat si Coldea in intalnirile cu agentii straini dela K2 si K4. Si asa au fost speculati si ministri care erau vizitati intempestiv de ambasadori, practice inexistenta in tari ne-vasale. Cam asa cum a fost speculata Kovesi de agentii straini (cu setea de putere si dorinta de decoratii).
            Unii politicieni stiu sa se apere de agentii care le cauta punctele slabe. Dar pana la urma li se gaseste punctul slab. Il mai tineti minte pe Paul Pacuraru? Sau cum l-a gasit caltabosul pe Remes? Cam tot asa l-a gasit Honoris Causa pe Timmermans….Doar ca el inca nu stie asta…

  10. Dumitru Drinceanu

    Socoteala săracului (inclusiv cu duhul): „Rău cu rău, dar mai rău fără rău…” Și tot astfel până când răul l-a acoperit definitiv pe bietul om și nu a mai putut nici rosti. Fatalismul este …de vină! Adevărul este de ambele părți, fiindcă România a devenit în orice problemă politică un teritoriu divizat cu dublu standard: 1. acceptarea accederii LCK în înalta funcție devine un motiv de repoziționare pe harta UE-NATO, absolut strategică și, astfel, de reluare a luptei anticorupție, poate mai puțin dirijată și unidirecționată decât în trecut și mai fără „făcături” de probe îngălbenite de acidul citric; 2. pe de altă parte, dezincriminarea abuzurilor este un bumerang antidemocratic, ea îngreunează tragerea la răspundere pentru fapte imorale, chiar culpabile ale unei puteri paralele, adeseori cu iz discreționar, cum a fost pe vremea bășistelor protocoale. Cântarul culpelor generalizate s-a defectat din noianul de subiectivisme cu care potrivim greutățile. De aceea, paradoxal, toată lumea are dreptate: ca în țara nebunilor…

    Reply
    • Rotaru-Popa Ionuţ

      ” Fatalismul este …de vină!”? Nu, un fanariotism funciar ce a infestat elitele societăţii româneşti. Trădarea intelectualilor năimiţi altor interese decât ale patriei mamă, acesta este „le mal du siecle”. Dar pentru ei cuvintele mari precum naţiune, suveranitate, demnitate, adevăr nu valorează, în spirit progresist şi globalist desigur, nici cât o ceapă degerată. De la cine să mai ia lumina, acest biet popor?

      Reply
  11. Ion

    Nu mai văd în frontispiciu rubrica „Prietenii noștri”. Văd în schimb la comentarii , foarte activi, activiștii PSD. Ce mai face doamna Gârbovan „aprătoarea” justiției din România?Ion

    Reply
  12. JUSTITIABILUL

    Despre corupţia din sistemul judiciar
    A vorbi în contextul unei analize a sistemului judiciar de astăzi despre vechiul Drept roman poate părea fie o excentricitate, fie un demers inutil. Adagiul ,,Fiat justitia, pereat mundus!” este considerat de marea majoritate a contemporanilor drept o exagerare creată de nişte oameni care au trăit acum 2000 de ani: justiţia nu poate merge atât de departe încât să conducă la ,,pieirea lumii”: dacă piere lumea nu va mai exista, în mod firesc, nici justiţia… Şi totuşi, nu cumva ,,lumea riscă să piară”, mai degrabă, din cauza injustiţiei?
    Justiţia ideală nu poate aparţine societăţii umane. Nici măcar justiţia perfectă. Un ideal, însă, poate fi, dacă nu atins, măcar urmărit. Iar idealul unei societăţi în care magistratul corupt, magistratul lipsit de imparţialitate (din cauza temerii de răspundere sau din cauza temerii faţă de factorul politic) sau magistratul incompetent să fie cantităţi neglijabile sau simple accidente nu ar trebui să ni se pară o utopie. Aplicarea regulilor juridice trebuie să se facă în lumina unui drept just-care trebuie să reflecte viziunea legiuitorului chemat să fixeze cadrul formal pentru a asigura domnia lesnicioasă a justiţiei în viaţa concretă: legea nu poate fi plasată însă deasupra justiţiei, căci dreptul nu decurge din lege, ci legea din drept, iar societatea nu are nevoie de un drept pur şi simplu, ci de un drept just.
    Corupţia din sistemul judiciar distorsionează rostul justiţiei în societate, acela de garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în cadrul cărora dreptul la un proces echitabil constituie principiul fundamental al preeminenţei dreptului, fiind cu atât mai dăunătoare cu cât este favorizată de persoanele învestite cu încrederea societăţii în lupta pentru eradicarea flagelului corupţiei: în esenţă, printr-o suită de acţiuni, exempli gratia primirea de foloase necuvenite, trafic de influenţă, intimidare, judecătorii sau procurorii sunt tentaţi să uite valenţele adagiului care şi-a conservat perenitatea de peste 2000 de ani: ,,Jura non singulas, sed generaliter constituuns” (Ulpian).
    Interpretarea sintagmei corupţiei în sistemul judiciar trebuie să se facă lato sensu, intrând în sfera acesteia toate actele din sfera justiţiei prin care se deturnează interesul public în scopul satisfacerii unui interes personal. Trebuie să includem în această sferă şi activitatea personalului auxiliar, mai expus decât magistraţii la contactul cu justiţiabilii, dar şi a participanţilor la proces.
    O atenţie particulară trebuie acordată monitorizării soluţiilor judecătorilor de la instanţele superioare, ale căror decizii rămân definitive sau irevocabile, deoarece, în lumina acquis- ului comunitar, sunt considerate ,, persoane expuse politic”.

    A. Reflecţii privind cauzele perpetuării corupţiei în
    sistemul judiciar

    Corupţia sistemului judiciar afectează în principal evoluţia statului de drept (justiţia reprezintă într-o democraţie liberală o putere în stat) şi, în subsidiar, prestigiul şi activitatea magistraţilor care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea legilor şi a deontologiei profesionale. În numeroase situaţii magistraţii care activează în sistemul judiciar românesc sunt acuzaţi fie de fapte de corupţie, fie de încălcarea obligaţiei de a fi imparţiali, fie de neglijenţă sau lipsă de pregătire profesională; în opinia noastră, corupţia magistraţilor este principala cauză care afectează eficienţa şi credibilitatea justiţiei. Barometrul global realizat de ONG-uri nu s-a schimbat prea mult în ultimii trei ani, reflectând un grad înalt de percepţie a corupţiei existente în sistemul judiciar, de natură să ridice serioase semne de întrebare privind însăşi existenţa independenţei magistraţilor.
    Cauzele acestui flagel, multiple şi complexe, nu îi vor putea, în niciun caz, justifica legitimitatea. Totuşi, se cuvine aratat că germenii corupţiei, precum remuneraţia necorespunzătoare, neclaritatea legilor, inexistenţa unui control al societăţii asupra soluţiilor pronunţate, lacune procedurale – exemple gratia, nesancţionarea abuzului de drept de Codul de procedură penală, toleranţa societăţii civile faţă de existenţa corupţiei, teama de unii lideri politici, de judecători de la curţile superioare, de organele de conducere, de mass-media, ameninţările şi influenţele exterioare se manifestă pe fundalul unui context istoric şi politic extrem de fragil: după sfârşitul anului 1989, promovarea si expansiunea amatorismului si a incompetentei în poziţii – cheie in viata economică, socială si politică, dublate de o conjunctură internaţională extrem de complicată (destrămarea regimurilor totalitare în ţările vecine, conflictul armat din fosta Iugoslavie), au permis infiltrarea în spaţiul carpato – danubiano – pontic atât a criminalităţii gulerelor albe, dar şi a crimei organizate, aducătoare de profituri uriaşe. Se cuvine, ab initio, să subliniem aici şi legătura indisolubilă care există între flagelul spălării banilor si corupţie. In spaţiul carpato-danubiano-pontic, fenomenul complex al corupţiei judiciare s-a dezvoltat, mai ales, din cauza acelui vid legislativ care a generat o întreagă degringoladă economică, fapt de natură să contureze, în societatea românească, o nouă personalitate: tipologia acelui magistrat „Homo economicus”- hrăpăreţ, necinstit, agresiv, incapabil sa recunoască valoarea unor norme legale sau morale.
    În opinia noastră, o primă cauză a corupţiei judiciare o constituie evidenta lipsă a probităţii morale de care dau dovadă unii magistraţi. O altă cauză care favorizează apariţia faptelor de corupţie o constituie siguranţa pe care o au anumiţi magistraţi că nu vor fi depistaţi sau nu vor fi traşi la răspundere, dosarele muşamalizându-se. Se ajunge la o situaţie jenantă pentru întregul corp profesional: în loc ca persoanele vinovate de încălcarea gravă a legii penale să fie aspru sancţionate (cu respectarea legii şi a tuturor garanţiilor procesuale, evident) acestea sunt apărate, în numele unei solidarităţi profesionale greşit înţelese.
    O altă cauză a corupţiei judiciare, încălcarea obligaţiei de imparţialitate, se manifestă, de foarte multe ori, prin antepronunţări care afectează în mod grav credibilitatea actului de justiţie. Distinct de acest aspect, încălcarea obligaţiei de a fi imparţial se petrece de foarte multe ori la presiunea factorului politic. Judecătorul devine timid sau timorat şi nu mai ia în calcul faptul că uneori o soluţie legală poate deranja structurile puterii sau poate nemulţumi în mod grav opinia publică. Magistratul uită faptul că scopul şi menirea lui nu sunt acelea de a da soluţii ,,cuminţi”, ,,care să nu provoace tulburare”, ci sunt aplicarea legii în litera şi în spiritul ei. În unele dosare, anumiţi magistraţi caută nereguli de procedură pentru a putea desfiinţa cu trimitere sau casa cu trimitere ori, mai rău, pentru a restitui cauza la organul de urmărire penală în vederea refacerii urmăririi penale (deşi nu există temeiuri pentru aceasta).
    Rezultatele unor asemenea atitudini se văd atunci când magistraţii sunt obligaţi să redeschidă un caz ca urmare a unei hotărâri de condamnare a statului român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Exemplul dosarului falimentului Băncii Internaţionale a Religiilor în care reînceperea urmăririi penale a fost hotărâtă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este elocvent în sensul celor descrise mai sus. Neglijenţa şi slaba pregătire a unor magistraţi sunt cauzate de factori precum: absenţa unui real proces de formare continuă, apariţia automulţumirei şi nu în ultimul rând supraîncărcarea rolului instanţelor ca urmare a marelui deficit atât de judecători cât şi de personal auxiliar.
    Sintetizând, considerăm că se impune să evidenţiem drept cauze principale care conduc la perpetuarea corupţiei în sistemul judiciar:
    – 1. existenţa unor influenţe din sfera politicului sau executivului, dar şi a altor presiuni în activitatea justiţiei, parchetelor şi a organelor de cercetare penală;
    – 2. precaritatea condiţiilor în care magistraţii şi personalul auxiliar îşi desfăşoară activitatea (în această categorie intră supraaglomerarea instanţelor, lipsa dotărilor tehnice corespunzătoare, lipsa personalului auxiliar specializat, salarizarea necorespunzătoare a magistraţilor şi a personalului auxiliar) corelate cu incompetenţa şi lipsa de principii morale a unor magistraţi;
    – 3. lipsa cadrului legal adecvat de reducere a stimulentelor economice care favorizează corupţia generat de neincriminarea îmbogăţirii licite în legislaţia noastră penală, reticenţe în abandonarea interpretării tradiţionale, ad literam, a disp. art. 44 alin.8 din Constituţie, potrivit cu care „Caracterul licit al averii se prezumă”, insuficienta pregătire a unor magistraţi în domeniul investigării infracţiunilor din sfera dreptului penal al afacerilor.

    B. Consideraţii privind unele soluţii practice ce ar putea fi adoptate
    pentru eradicarea flagelului corupţiei în sistemul judiciar

    Pornind de la premisa potrivit căreia legislaţia oricărei politici publice anticorupţie trebuie să se axeze pe doi piloni esenţiali:dreptul material (normele care reglementează conduita legal şi moral dezirabilă) şi normele de drept procedural (normele care reglementează instituţia şi procedurile de aplicare), pe baza acestor piloni putându-se construi practicile instituţionale care asigură eficienţa şi eficacitatea, ori insuccesul politicii publice, ne propunem să evidenţiem planuri în vederea îmbunătăţirii activităţii magistraţilor. Distinct de cazurile de corupţie unde, sub rezerva probaţiunii, cauzele şi mijloacele de luptă împotriva acestora sunt relativ uşor de delimitat, ştirbirea imparţialităţii magistraţilor reprezintă un aspect mult mai complex (imparţialitatea implică o sferă mai largă decât respectarea obligaţiei de a nu săvârşi acte sau fapte de corupţie).
    În vederea asigurării unei adevărate reforme în justiţie, având drept principală consecinţă îmbunătăţirea aspectelor menţionate mai sus, consider că se impun următoarele soluţii care să privească:
    – 1. promovarea imparţialităţii judecătorilor şi a menţinerii la cele mai înalte standarde a probităţii morale a acestora;
    – 2. ameliorarea condiţiilor economice în care magistraţii îşi desfăşoară activitatea;
    – 3. reducerea stimulentelor economice ale comiterii unor acte de corupţie în sistem.
    Probitatea morală a magistraţilor reprezintă un deziderat care trebuie urmărit începând cu reformarea învăţământului juridic. Însă trebuie urmărită şi asigurarea unei perfecţionări continue adecvate a magistraţilor. Nu este mai puţin adevărat că moralitatea reprezintă o atitudine subiectivă a magistraţilor.,,Îmbunătăţirea moralităţii” magistraţilor reprezintă un proces care ţine mai degrabă de factorul educaţional. O persoană care prezintă anumite ,,tare” educaţionale nu se poate schimba foarte uşor. În această situaţie se pune foarte serios problema unor teste care să conducă la stabilirea ,,profilului moral” al candidatului la concursul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii sau la concursul de admitere în magistratură.
    Imparţialitatea judecătorilor reprezintă un adevărat principiu cu valoare constituţională, legală dar şi deontologică care trebuie apărat la modul absolut, împotriva oricăror ingerinţe. Presiunile factorului politic şi presiunile mass media trebuie să nu îl influenţeze pe magistrat în adoptarea soluţiei temeinice şi legale.
    Rezistenţa magistraţilor la presiunile factorului politic poate fi realizată numai printr-o întărire a corpului professional şi printr-o asigurare a unei protecţii efective împotriva ducerii la îndeplinire a oricărui act de ameninţare sau de constrîngere din partea puterii politice, în paralel cu asigurarea unei protecţii a magistraţilor împotriva ameninţărilor care provin din mediul infracţional sau din mediul crimei organizate. Propunem introducerea unor sancţiuni aspre împotriva acestor presiuni; în ceea ce priveşte presiunile mediatice execitate de mass-media trebuie respectate standardele impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, recunoscându-i-se Mass-mediei dreptul de a exagera şi de a provoca.
    Pe de altă parte, infracţiunile de corupţie sunt, prin excelenţă infracţiuni predicat pentru cea de spălare de bani. Săvârşirea unor fapte de corupţie generează beneficii materiale ilegale, care pentru a putea fi folosite de făptuitor trebuie spălate, curăţate. Pornindu-se de la premisa corectei înţelegeri a profilului criminologic al infractorului financiar, în domeniul investigării acestor infracţiuni, magistraţii ar trebui să pună accentul nu atât pe restrângerea libertăţii individuale – condiţie sine qua non pentru restabilirea ordinii de drept, a prevenţiei generale şi speciale ci pe aplicarea unei noi politici de control social axate pe confiscarea bunurilor obţinute în mod fraudulos. Prin aplicarea noului model de combatere a infracţiunilor generatoare de profit la investigarea infracţiunilor de corupţie, autorităţile judiciare urmăresc, în mod implicit, reducerea stimulentelor economice care favorizează corupţia, deoarece, în mod logic, creşterea probabilităţii de a fi prins după săvârşirea faptelor de corupţie ar spori considerabil costul acestor fapte antisociale şi în final ar duce la diminuarea numărului de asemenea acte comise.
    Aplicarea regimului juridic utilizat în investigarea infracţiunii de spălare a banilor în domeniul anticorupţie este justificată, în opinia noastră, de împrejurarea că cele mai multe fapte de corupţie sunt infracţiuni corelative, caracterizate pe consimţământul părţilor implicate, organele judiciare putând lua cunoştinţă numai printr-un denunţ al părţii nemulţumite de rezultatele înţelegerii, pentru a putea beneficia de impunitate dacă denunţul a avut loc înainte de începerea urmăririi penale pentru fapta săvârşită. Pe de altă parte, ar trebui creat cadrul legal pentru ca şi Agenţia Naţională de Integritate să beneficieze de verificările Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Nu în ultimul rând, vor trebui înlăturate problemele ce vor generate de monitorizarea persoanelor expuse politic.
    Cu siguranţă, formarea continuă a magistraţilor în domeniul dreptului penal al afacerilor, dar şi pregătirea temeinică a acestora contribuie la atingerea acestor deziderate. Rămâne de analizat, în viitor, în ce măsură judecătorii de instrucţie ar putea eradica restituirile la Parchet pentru refacerea urmăririi penale şi vor potenţa sentimentul de încredere al justiţiabilului în înfăptuirea actului de justiţie.

    C. Consideraţii finale privind rolul magistraţilor în eradicarea corupţiei
    din sistemul judicia.

    Aşteptările, vizează, în principal, sporirea încrederii populaţiei în actul de justiţie în general şi în magistraţi în special. Acest rezultat este foarte important deoarece justiţia nu trebuie să fie elitistă, închisă într-un turn de fildeş, ci aproape de cetăţean şi în folosul cetăţeanului. Justiţia reprezintă o putere în stat dar o putere de o natură aparte. Cetăţeanul deţine un control asupra puterii executive şi a celei legislative, votul de blam împotriva acestora putând fi arătat cu ocazia procesului electoral. În ceea ce priveşte justiţia, cetăţeanul nu o poate sancţiona electoral astfel încât reforma este evident că trebuie să plece din interiorul justiţie, în colaborare cu societatea civilă.
    Un alt rezultat aşteptat îl constituie creşterea eficienţei actului de justiţie. Este evident că nu poate fi concepută o justiţie care să mulţumească marea majoritate a justiţiabililor. Dar o justiţie care să aibă mai puţine hotărâri desfiinţate sau casate de către instanţele de control judiciar poate fi concepută. Crearea unei practici judiciare unitare ar putea elimina unele suspiciuni în înfăptuirea actului de justiţie, deoarece nu există certitudinea că soluţiile pronunţate de instanţele de control judiciar sunt cele legale.
    Un al treilea rezultat pe care l-am dori a fi atins vizează întărirea democraţiei şi a statului de drept. Poate părea un deziderat prea general sau prea utopic dar este evident că şi celelalte două puteri ale statului ca şi întreaga societate funcţionează mai bine sau mai rău şi în funcţie de puterea judecătorească. Puterea judecătorească trebuie să fie model pentru celelalte puteri ale statului iar reformarea societăţii să plece şi de la puterea judecătorească. Societăţile în care justiţia este un model şi un exemplu sunt societăţi prospere, în care democraţia liberală este pe deplin consolidată. Parafrazându-l pe Blaise Pascal, conchidem prin a arăta că “este drept ca ceea ce e just sa fie urmat”: reforma în sistemul judiciar presupune mutaţii în toate palierele sistemului, în acest, atenţia trebuie concentrata asupra următoarelor reflecţii: justiţia fără forţă e neputincioasă; puterea fără justiţie e tiranică; forţa fără justiţie e condamnabilă. Având în vedere considerentele mai sus expuse, pentru combaterea flagelurilor spălării banilor si corupţiei, trebuie sa punem la un loc justiţia si forţa pentru a face ca ceea ce e drept sa fie si puternic si ceea ce-i puternic să fie şi drept. Acţionând pentru atingerea acestor deziderate, ne implicăm în procesul de rezidire al fiinţei naţionale, înlăturăm sentimentul de uitare de sine al poporului nostru, pasivitatea şi indiferenţa des întâlnite în viaţa socială.

    Reply
  13. CMC

    As fi chiar curios sa aflu parerea d-nei AMP despre asta: „Judecător CSM, dezvăluiri despre protocoale secrete și Kovesi: ‘Am sperat că nu este o realitate'”

    Judecător CSM despre vestitul ordin pe care il dădea Kovesi in interiorul DNA, prin care procurorii trebuiau să trimită la instanță doar acei suporți cu convorbirile sau inregistrările relevante cauzei și nu tot suportul cu materialul probator, așa cum spunea Codul de Procedură Penală:

    „Acest ordin despre care nu o dată am auzit și noi, pe surse, că ar exista ceva indicații, am sperat că nu este o realitate. Insă, motivarea, considerentele Curții Constituționale ne vorbește și despre această procedură de selecție, despre faptul că, la instanțe, ajungeau numai anumite părți convenabile, nu știu cui, din probatoriul administrat in cauză. Se vorbește dacă judecătorul avea sau nu posibilitatea de a cunoaște. Nu știm incă. CSM are de aproape un an dispus un control prin Inspecția Judiciară asupra situației protocoalelor, atat pe partea de parchete, pentru că sunt mult mai multe aspecte care interesează și care trebuiesc lămurite, dar și pe parte de instanțe. Pe 20 martie, chiar președintele Inaltei Curți a indemnat a lămuri acest aspect. Situația a fost propagată imediat au ieșit la iveală protocoalele (…) Am ințeles că partea de control pe parchete a fost finalizată, dar acum controlul este in randul instanțelor pentru a vedea ce impact au avut””

    Reply
  14. Mihai Marchidann

    Dna Mungiu, stiti ca in Romania este posibil ca o instanta, acelasi complet, sa pronunte in acelasi dosar, Dosarul nr. 15408/3/2015*, doua (2) sentinte civile, spunand ca e este normal acest lucru, ca completul nu este nelegal constituit, ca pot exista doua Intampinari la o distanta de peste 1 1/2 ani, iar judecatorul care a respins cererea de recuzare si o recalificare ca nelegalitate a constituirii completului, cu incalcarea Art. 11 din Legea 304/2004 privind repartizarea aleatorie, sa fie promovat in mai putin de 1 luna purtator de cuvant al CSM?
    Totul cu incalcarea doctrinei nationale unanime, votata de 13 presedinti de curti de apel – sectii de CAF-, presedintele sectiei CAF de la ICCJ, formatori de la INM, judecatori de la ICCJ si curti de apel, doctrina discutata la Oradea in 2016?
    Sau ce spuneti de faptul ca judecatori, absolventi ai Facultatii de Drept ai Universitatii din Bucuresti, pot judeca spete in care Facultatea de Drept si Universitatea din Bucuresti sunt parati in cauza?
    Sau ce spuneti ca judecatori care se simt umiliti, cum spune dna Raluca Pruna, pentru ca au nevoie de ceea ce ofera Facultatea de Drept de la Universitatea din Bucuresti, anume programe avansate de studii in stiintele juridice, de masterat si doctorat, pentru a putea avansa in cariera, ar putea sa judece spete in care Facultatea de Drept si Universitatea din Bucuresti sunt parati in cauza? Dansii nu vad o problema reala din acest punct de vedere.
    Stiti ca exista studii, articole stiintifice si teze de doctorat, din SUA care arata existenta unei loialitati dintre absolventi si alma mater care este direct proportionala cu fericirea academica, dar nu numai,din timpul facultatii, cu prestigiul Universitatii, si cu succesul profesional de dupa absolvire? Credeti ca judecatori de la Tribunalul Bucuresti si Curtea de ApeL Bucuresti, absolventi ai Facultatii de Drept ai Universitatii din Bucuresti, ar putea sa judece spete in care este parte parata Universitatea din Bucuresti, spete in care se cere sanctionarea acesteia pentru ca opune rezistenta la executare silita chiar si dupa hotarare definitiva de aplicarea de amenzi, dar si exceptia de neconstitutionalitate a abrogarii rapsunderii penale in contencios pentru resistenta la executare silita?
    Stiti ca judecatorii din Romania considera ca Art. 42 alin.(1) pct. 13 din NCPC la care faceti referire in subsidiar considera din start ca nu este un motiv real de recuzare si de incompatibilitate?
    Asta pentru ca tot discutam despre etica, moralitate si incompatibilitati in justitie…

    Reply
    • Adrn

      La dumneavoastră , așadar, sunt prea multe hotărâri. Mulți justițiabili nu au realmente nicio hotărâre(nu se pronunță public , după fanteziile noilor coduri, fără a se respecta măcar aceste prevederi fanteziste, de a se specifica faptul că pronunțarea se va face pe ascuns, cu punerea soluției la „dispoziție”- ce vorbe goale!). În definitiv, de ce nu ar consacra noile coduri aceste fantezii care-n practică aveau loc demult: veneau diverse persoane „din interior” după ședința de judecată și „afișau” rezultatele, caz în realitate de nulitate absolută (a lipsei pronunțării publice).
      De curiozitate, aveți și termen pentru ultima cale de atac?

      Reply
      • Mihai Marchidann

        Dosar nr. 80/2/2019 la Curtea de Apel Bucuresti, cu spete de stramutare a cauzei din jurisdictia Curtii de Apel Bucuresti (CAB) unde Universitatea din Bucuresti prin Facultatea de Drept exercita influenta in cauza, la CAB (Dosar nr. 1431/2/2019) si ICCJ (dosar nr. 824/1/2019). La CAB am recuzat completul in care exista un absolvent de doctorat (cel putin) de la Universitatea din Bucuresti, se incearca spalarea nulitatii absolute a ceea ce s-a facut la Tribunalul Bucuesti prin diverse incidente procedurale: amenintari cu anularea recurs principal, amenintari cu suspendarea recurs pentru a ma face sa folosesc aparari comune in cele 2 recursuri pentru ca prin refuzul ulterior de conexare a cauzelor (desi exista acum aparari comune celor 2 recursuri) sa se creeze prejudicii in dosarul in care sunt mai putin probe pe apararea comuna. De asemenea, amenzi judiciare, pentru auto-investire complet in speta inainte de judecarea stramutarii si exceptia nulitatii completului pentru a putea sa judece in recursul pe exceptii de neconstitutionalitate (formulat in baza Art. 29 alin.(5) din Legea nr. 47 din 1992 in conditii de dezavantaj procedural, trebuind sa formulez motivele de recurs in 48 de ore de la pronuntare) aparari din recursul principal (acolo unde apararile si probele sunt complet formulate) formulat in baza Art. 25 alin.(3) din Legea nr. 554 din 2004 in speta Art. 24 alin.(4) din Legea nr. 554 din 2004, fara a se lua in condiderare apararile din recursul principal prin refuzul conexarii celor doua recursuri. Bine-nteles ca speta de fata face de rusine Art. 29 alin.(5) din Legea nr. 47 din 1992, care permite astfel de tertipuri juridice, articol dce lege fata de care am ridicat o alta exceptie de neconstitutionalitate, dar ideea e clara: completul de la CAB incearca sa se investeasca in speta de fata, prin incidente procedurale, desi are un conflict de interese, si incearca sa judece apararile mele din recursul principal fara probele din acel recurs, in recursul pe exceptiile de neconstitutionalitate, pentru a prejudicia apararile (exceptia nulitatii completului de fond) din recursul principal dar si recursul principal. Ajungi sa te aperi impotriva completului de judecatori care incearca sa creeze prin hotarari interlocutorii nelegale autoritati de lucru judecat de la o sedinta la alta, autoritati de lucru judecat care toate duc la prejudierea unei parti, nucred ca e nevoie sa precizam care parte e prejudiciata. Dar ideea este urmatoarea: Noul Cod Penal care a intrat in vigoare la 4.02.2014, cod asumat de guvernul Boc (a fost prorogat de mai multe ori, din cauza asta a intrat in vigoare in timpul guvernului USL), a dezincriminat/derogat raspunderea penala pentru abuzul in serviciu (Art. 297 din Noul Cod Penal) exercitat direct impotriva cetateanului, si nu indirect prin prejudicierea statului – speta atat de draga celor de la #rezist -, si a dezincriminat/derogat raspunderea penala de la Art. 287 din Noul Cod Penal (opozitia la excutarea silita) in spetele de contencios administrativ, singura materie de drept in care mai exista raspunderea penala a autoritatilor in relatia directa cu cetateanul.
        Foarte interesant, nicio formatiune politica, niciun ONG si nicio asociatie care pretinde ca apara justitia „independenta” si ca nu vor coruptie, nu a protestat impotriva acestor dezincriminari, mai mult observ ca intregul sistem judiciar incearca salvarea Universitatii din Bucuresti si a rectorului ei, din aceasta speta in care paratii au trecut deja in teritoriul Art. 287 sin 297 din Noul Cod Penal.

        Reply
  15. Mircea Popescu

    Raszbunare personala a PSD? Da de unde. Aici e vorba de securistii din trupa Felix & asociatii, baieti cu bani multi care trebuie sa-si albeasca cazierele.

    Reply
  16. Constantin Stancu

    Pentru acest articol nu v-ați documentat. Procurorii din secția specială sunt numiți de CSM, organism independent, fără implicarea MJ și a Președintelui. Adina Florea a candidat pentru un post vacant, timpul nu poate fi manipulat, a se vedea deciziile de eliberare din funcție, concursul organizat.
    Doamna Codruța Koveși beneficiază de prezumția de nevinovăție stabilită de Constituție, Codul Penal, directiva europeană în domeniu. Poate apela la un avocat pentru a-și face apărările pe care le consideră necesare. Este o persoană nevinovată la această dată (data articolului).
    Deciziile CCR privind încălcarea Constituției de fostul șef DNA sunt publicate în Monitorul Oficial și probează modul în care a făcut managementul structurii. Nimeni nu i-a luat funcția de procuror. Funcția de șef este una de management juridic, nu de aplicare a codurilor penale (penal, procedural). Ca șef gestionează bani publici, statul este în drept să verifice modul în care se cheltuiesc banii (managementul). Prea multă gălăgie pentru un fapt certificat de toate deciziile referitoare la acest caz. Sursele din presă sunt protejate, cine garantează că acestea provin de la procurorul de caz? Aveți dovada? E doar o prezumție… În fond, România NU ARE O LEGISLAȚIE ȘI NU ARE PREVEDERI CONSTITUȚIONALE clare privind exercitarea funcției unui procuror la nivel european. Numirea la parchetul european este una făcută pe criterii politice, pe baza trocului celor din structurile europene, nu de verificare a capacităților profesionale.
    Doamna Koveși va fi numită pentru că:
    – a ajutat la eliminarea unor politicieni incomozi pentru alți politicieni care erau la butoane la nivel european, chiar dacă, ulterior, primii au câștigat după ani buni;
    – a protejat capitalul străin în țară;
    – a făcut politică europeană a popularilor europeni contra socialiștilor români;
    – nu a ținut cont de prevederile Constituției care contraveneau/ contravin intereselor politicienilor europeni;
    – etc.

    Reply
  17. Mircea Popescu

    Ce bine ca e plina Romania de a toate stiutori. Justitia va fi iarasi ce a fost si mai mult decat atat. Va fi iarasi in bratele partidului ei mult iubit. Sa nu-si mai taie doamnele mainile fine cu muchia protocoalelor.

    Noile legi, croite pentru tovarasii din partid, martiri, le vor face cazierele mai albe ca neaua. Averile facute cu atata truda intacte. Razbunarea crunta, despagubiri insutite. Romania va fi curata, imaculata.

    Reply
  18. Ghita Bizonu'

    „Si ce-i mana pe ei in lupta?”

    Cinstea si Korefctitudinea germana sau ce? Nu de lata dar catre „amenzi” au dat americanii marilor Konzerne pentru ca ua dat mita in alte tari? Destule incat sa pitem zice ,c aprintre elatele, Germania exporta CORUPTIE !!!

    Ia sa vedem pe la noi in Romania vum stam ?
    Pai in cel mai „gras” dosar privind „neregului banesti” tinand de coruptie – si ma refer la dosarul vizand reabilitarea caii ferate Bucuresti – Constanta …. In care, se pare, ca s-au facut plati nejustificate in valoare de 248 milione euro (din care 20 s-au data mita la oficiali romani … ). MIta a fost data de consortiul „Swietelsky-Wiebe-Takenaka” … Swietelsky firma austriaca , Wiebe germana si Tanenaka nipona.. Hornegger Josef directorul firmei austriece a batut palma cu sapun si a facut recunoastere in fata DNA … Nici vorba de firma germana Wiebe …

    Deci ca sa zic asa … au si nemtii motivele lor sa nu citeze din Garbovan …..

    Reply
    • Ghita Bizonu'

      Imi cer scuze ptr greselile de tastare .. unele probleme de sanatate (sechele ale unor puseuri de tensiune, artere colmatate de aterom …)

      Reply
    • Ghita Bizonu'

      Imi cer scuze pentru erorile de dactilografie .. sunt urmarile unor pusee de tensiune si acolmatarii arterelor cu placi de aterom

      Reply

Lasă un răspuns la ilie Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *