Romania Curată

ARC cere USL sa respecte Carta Alba a Bunei Guvernari Cabinetul Ponta are doi ministri urmariti penal. Ei trebuie imediat retrasi

ARC cere USL sa-i retraga imediat din Guvern pe ministrii urmariti penal. In acest moment exista doua cazuri. Respectiv Gelu Ştefan Diaconu, ministrul delegat al Economiei, este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi înşelăciune si Ion Moraru, seful Secretariatului General al Guvernului care este cercetat penal de procurorii Parchetului General pentru falsificare de documente. Mentinerea lor in Guvern ar inseamna ca USL incalca prevederile Cartei Albe a Bunei Guvernari pe care liderii celor doua formatiuni componente au anuntat ca o semneaza.

Decizia USL aici.

Potrivit Cartei Albe a Bunei Guvernari, formatiunile politice componente ale USL isi asumau inca din luna februarie faptul vor oferi garanţii populaţiei privitoare la capacitatea acestora de a tria în mod adecvat, pe criterii de integritate şi competenţă, pe aceia care ocupa funcţii publice, respectând astfel criteriile bunei guvernări. Printre aceste criterii se regasesc si condamnările de drept penal (sau trimiteri în judecată), colaborare cu fosta Securitate, schimbarea a mai mult de două partide politice în ultimii zece ani, ieşiri publice cu caracter discriminativ, profit material dovedit din abuz de autoritate.

Recititi Carta Alba a Bunei Guvernari postata aici.

Ministrul delegat al Economiei este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi înşelăciune

Dosarul lui Gelu Ştefan Diaconu se află pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.

În 1996, când ocupa funcţia de director general al Sucursalei Neamţ a Bankcoop, Diaconu a falsificat un contract de credit, în urma căruia un ieşean a rămas fără casă. Prejudiciul, la vremea respectivă, se ridica la peste 100.000 de dolari.

Gelu Ştefan Diaconu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a fost delegat în fruntea instituţiei de ministrul Daniel Chiţoiu, pe perioada în care acesta este preşedinte interimar al PNL.

Chiar daca secretarul de stat în Ministerul Economiei Gelu Diaconu a afirmat că a aflat „cu stupoare” din presă despre începerea urmăririi penale pe numele său, nefiind citat niciodată la Parchet, şi a precizat că decizia vine ca urmare a plângerilor depuse de un „cunoscut infractor recidivist şi procesoman”, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat oficial că procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică analizează posibilitatea preluării dosarului aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, în care procurorii fac cercetări faţă de Diaconu Gelu Ştefan, în prezent secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi au dispus, la data de 20.04.2011, începerea urmăririi penale faţă de învinuitul Diaconu Gelu Ştefan sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, precum şi împotriva învinuiţilor Pascal Valentin, Coroamă Dumitru Corneliu şi Aniţei (Pascal) Brânduşa Elena sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

„Am aflat cu stupoare din mass-media că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva mea într-un dosar în care nu am fost citat niciodată, cu nerespectarea celor mai elementare drepturi”, a spus în replică Gelu Diaconu.

Pe de altă parte, Diaconu precizează că se va pune la dispoziţia organelor de cercetare penală în vederea soluţionării „pentru totdeauna” a acestei cauze, care trenează de 15 ani.

Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat că Gelu Diaconu, în calitate de director al Bankcoop – Sucursala Neamţ, împreună cu trei salariaţi ai băncii, care sunt şi ei învinuiţi în dosar, au falsificat un contract de credit încheiat în octombrie 1996, între aceştia şi partea vătămată B.I.C., ca reprezentant al unei societăţi comerciale, „prin subsituirea (scriptică) garanţiilor imobiliare cu care garantau respectivul contract de împrumut, în sensul includerii frauduloase a unor bunuri imobile cu regim de bun propriu, în categoria garanţiilor”. În condiţiile în care creditul contractat de societate nu a fost achitat, banca a trecut la executarea garanţiilor.

La rândul său, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, Carmina Pascal, a declarat, vineri, că acţiunea împotriva lui Diaconu a început în urma unei plângeri depuse în 2002, prejudiciul calculat la vremea respectivă ridicându-se la aproximativ 100.000 de dolari.

„În anul 2002, o persoană a făcut plângere penală împotriva mai multor angajaţi ai Bankcoop Neamţ, printre care şi Ştefan Diaconu. Tot în 2002, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi a dat soluţia de neîncepere a urmăririi penale. În 2010, partea vătămată a făcut plângere la soluţie, care i-a fost respinsă. Ulterior, persoana respectivă s-a adresat instanţei, care a dispus reluarea cercetărilor. În aprilie 2011, Parchetul a decis începerea urmăririi penale”, a declarat prim-procurorul Carmina Pascal.

Gelu Ştefan Diaconu, preşedinte al Autorităţii Naţionale a Vămilor în Guvernul Tăriceanu, a fost numit secretar de stat în Ministerul Economiei în 10 iulie, prin decizie semnată de premierul Victor Ponta.

Gelu Ştefan Diaconu a lucrat, în perioada aprilie 1997-februarie 2001, ca director general adjunct al Direcţiei Generale a Vămilor, iar ulterior a ocupat un post de director general adjunct al Direcţiei de soluţionare a contestaţiilor din Ministerul Finanţelor.

SGG, condus de un personaj cercetat penal pentru falsificare de documente

Fostul senator PSD, Ion Moraru a fost numit sef al Secretariatului General al Guvernului, insa acesta este cercetat penal de procurorii Parchetului General pentru falsificare de documente.

Procurorii i-au deschis dosarul, dupa ce Consiliul National pentru Cercetarea Arhivelor Securitatii (CNSAS) l-a acuzat ca a falsificat un document pentru a o scapa pe Rodica Stanoiu de acuzele CNSAS, respectiv ca a colaborat cu fosta Securitate comunista.

Secretarul general al Guvernului este un post important, deoarece coordoneaza o serie de institutii grele ale Executivului, cum ar fi Regia Autonoma a Patrimoniului si Protocolului de Stat (RAAPPS) sau Autoritatea Nationala pentru Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP).

Dupa ce a primit verdictul de colaborare cu Securitatea, Rodica Stanoiu a facut tot ce era posibil pentru anula acuzatiile si a dat CNSAS in judecata, procesul fiind acum in desfasurare la Curtea de Apel Oradea. Consiliul a stabilit ca Stanoiu a facut politie politica din anul 1963 pana in 1987, semnand note informative sub pseudonimul „Sanda”.

Pentru a scapa de verdict, Rodica Stanoiu a contestat in instanta decizia CNSAS, iar principala sa aparare este ca scrisul de pe notele informative nu ii apartin.

In aceste conditii, cei de la CNSAS au cerut judecatorilor sa fie efectuata o expertiza grafoscopica, prin care sa se compare scrisul „Sandei” si cel al Rodicai Stanoiu, iar ca reper au luat declaratia acesteia de avere depusa in 2006 in Senat.

La solicitarea judecatorilor, cei de la Senat au remis in noiembrie 2010 o copie conforma cu originalul de pe declaratia de avere, insa instanta a insistat sa fie trimis o copie originala. La termenul din 26 ianuarie 2011 al procesului a venit si originalul, insa juristul de la CNSAS a
sesizat ca originalul era diferit de copia certificata, in sensul ca scrisul nu era acelasi, iar din original lipseau litere si cifre. Practic, asa-zisul original era un fals, iar cel banuit a fi autorul era secretarul general al Senatului, Ion Moraru.

In consecinta, CNSAS le-a facut lui Ion Moraru si Rodicai Stanoiu plangere penala, in care ii acuza de plasmuire a unor documente, pentru a determina alterarea rezultatului expertizei.

In plangerea penala, Consiliul arata ca cele doua variante ale declaratiei din 2006 prezentau doua tipuri de scris, respectiv doua tipuri de semnatura, desi se pretinde ca sunt scrise integral si semnate de aceeasi persoana.

Rodica Stanoiu si Ion Moraru, cel care trimisese declaratiile de avere in instanta, erau acuzati de fals material in inscrisuri oficiale si de uz de fals.

In mai 2011, procurorul de caz decide neinceperea urmaririi penale impotriva celor doi, insa CNSAS nu se lasa si contesta hotararea la procurorul sef al Sectiei de urmarire penala din cadrul Parchetului General, Horia Şelaru. Acesta din urma infirma solutia de NUP si redeschide ancheta in iulie 2011.

Despre acest caz, Romania curata a scris aici.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “ARC cere USL sa respecte Carta Alba a Bunei Guvernari Cabinetul Ponta are doi ministri urmariti penal. Ei trebuie imediat retrasi

  1. KUKI

    V-ati gasit!
    USL=BPD (1946),adica moartea PNL al martirilor Bratieni(datorita vanitatii Antonescu-Valean-Patriciu- Kazmunaigaz),PNTCD este deja istorie!
    Regret militantismul-garantat nepartinic al subsemnatului-insa starea internationala in care ne-au adus-verificata pe site-urile Ministerului Federal de Externe al Germaniei,Ambasadei SUA la Bucuresti si Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti-m-au determinat sa folosesc acest stil!

    Reply
  2. Emil Stoica

    Pai ce credeati? Ca Romania Curata este UE sa o ia cineva in serios? Carta Alba este facuta sa fie incalcata, mai ales ca nu are culoarea corespunzatoare in sezonul asta electoral.

    Reply
  3. Florin Popescu

    De acord. Insa sunt putine sanse ca un prim ministru plagiator dovedit si mincinos structural sa ia o astfel de decizie.

    Reply
  4. Ro tara frumoasa dar plina de

    «Mi-am dorit întotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema: aflarea în treabă ca metodă de lucru la români…», spunea, surprinzând perfect una din caracteristicile românului, filosoful Petre Ţuţea.
    Băgătorii în seamă şi hoţii, ar ma fi de completat, pentru că hoţia sub toate formele imaginabile pare să fie întipărită în ADN-ul acestui popor. Iar zilele astea de campanie ca popor ne-am dat arama pe faţă. Hoţia ca formă arhetipală este adesea caraghioasă, mistificata si probabil inconştientă. Exemplare pot fi cazurile mafiotilor sau chiar a cuplurilor mafiote. Sotia acuzata de proxenetism; racoleaza şi plaseaza fotomodele „lumii bune”, politiceni şi oameni de afaceri deopotrivă. Despre sot se poate spune că detinea un post cheie de unde intermedia combinaţii de zeci de milioane de euro, că avea rolul unei placi turnante într-un megatrafic de influenţă postata intr-o institutie a statului. Plagiatul este tot un fel de furt şi se practică de la vârful Guvernului în jos. Eşti un hoţ şi dacă, după o carieră excepţională, te cobori la a-ţi înscena sinuciderea şi tot un bandit dacă, deşi ai bani suficienţi, îţi iei casă de la stat, la un preţ derizoriu. Ambasadorul Marii Britanii spunea că i se pare uimitor cum în Parlamentul României sunt inşi care au fost condamnaţi penal. Uimitor este că unii parlamentari au fost atât de proşti încât au fost si prinşi. Ca să ai succes în politică trebuie să fii un hoţ foarte abil. Tâlhar de speranţe şi traficant de promisiuni deşarte.
    Desluşind cu atenţie mesajele din campaniile electorale se poate constata ca nu e vorba de vreo competiţie între care este mai onest şi mai bun, ci e vorba un campionat de şmecherii. „A furat şi ăsta, dar măcar a făcut şi ceva pentru noi”, asta perorează agenţii electorali eficienţi, ştiind că este imposibil să convingi un alegător român că există candidaţi de bună-credinţă. Furtul e aerul pe care-l respirăm. De la taximetriştii care te plimbă cu „maimuţa“ şi vecinii care-mi fură în fiecare an bicicleta din spatele porţii până la băieţii destepti din energie sau cu ochi albaştri care ascultă discuţiile private şi şefii de companii de stat. Mai subtil te „fac“ instituţiile financiare (cu menţiunea că şi neplata ratelor e tot hoţie), partenerii de afaceri care nu-şi plătesc facturile ori angajatorii care nu-si achită contribuţiile la stat.
    Ceva relevant la niste cursuri organizate pentru copii cu înscriere liberă dintre cei care au prins loc jumătate au venit aduşi de părinţi în ML-uri şi X5-uri, deşi cursurile făceau parte dintr-o campanie de ajutorare socială, dovada arata tembelismul existent in societatea romaneasca.
    In România n-ar trebui să existe puşcării. Sunt atât de mulţi hoţomani, încât oamenii cinstiţi, câţi or fi, ar trebui închişi ei în colonii speciale cu statut de teritoriu al

    Reply
  5. Gabriela Vlasie

    Bineinteles,cabinetul Ponta trebuie sa retraga imediat acesti ministri urmariti penal.
    In Romania nu mai exista functionari de cariera neurmariti penal?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *