Ar putea să scape Oprea de dosarul Limuzina?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început judecarea pe fond a procesului în care fostul vicepremier şi ministru de Interne Gabi Oprea este acuzat că ar fi aprobat achiziţionarea pentru folosul personal a unei limuzine Audi A8 din fondurile operative destinate agenţilor secreţi ai MAI.

Potrivit DNA, legea spune că maşinile cumpărate din fondurile serviciului secret al MAI pot fi folosite doar la “activităţile de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie”, nu ca să se plimbe demnitarii cu ele.

Gabriel Oprea este judecat în dosarul Limuzina pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Audi A8 din dotarea SRI

“În ziua de 13.07.2015, Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe (şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă – DIPI, serviciul secret al MAI – n.r.) şi a cms. şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă şi a aprobat achiziţia unui autoturism, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor, cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne la situaţiile premisă ale folosirii autovehiculelor cumpărate în activităţile de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie;

urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar Diviziunea (…..) a D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu autoturismul marca Audi A8, cu serie şasiu (…..), în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinaţia legală a fondurilor operative”, se arată în rechizitoriul DNA.

Judecătorii au cerut lămuriri DNA

Un aspect aparent neînsemnat a atras atenţia la primul termen al procesului. Completul format din judecătorii Ştefan Pistol, Ana Maria Dascălu şi Geanina Arghir a dispus trimiterea unei adrese la DNA pentru ca procurorii să precizeze textele de lege avute în vedere pentru inculpaţii trimişi în judecată sub acuzaţia de abuz în serviciu. Adică să precizeze la ce texte de lege se referă când afirmă “cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne la situaţiile premisă ale folosirii autovehiculelor cumpărate în activităţile de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie”.

Stategia de apărare a lui Oprea

Solicitarea judecătorilor vine după ce la termenele trecute, când dosarul era în camera preliminară, avocatul lui Oprea, fostul judecător, membru CSM şi preşedinte al Curţii de apel Bucureşti, Dan Lupaşcu, a solicitat achitarea invocând decizia CCR de anul trecut care a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară (adică nu legi sau ordonanţe, ci ordine de ministru, hotărâri de Guvern, regulamente, decizii, etc).

“Că acea decizie a CCR se aplică în această speţă rezultă cu evidenţă pentru că i se impută încălcarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Această hotărâre nu face parte din legislaţia primară. Este adevărat că se invocă încălcarea articolului 6 din Legea siguranţei naţionale. În acest articol se arată că CSAT se ocupă de coordonarea activităţii în domeniu. În ce fel pot fi încălcate aceste atribuţii în aşa fel încât să se reţină responsabilitatea ministrului de Interne?”, a susţinut avocatul.

Lupaşcu a mai spus că Gabriel Oprea doreşte să fie aflat adevărul, însă cu respectarea strictă a dispoziţiilor procedurale.

“Acea decizie a CCR privind abuzul în serviciu are influenţă în speţă. (…) Domnul Oprea vrea şi într-o cauză şi în cealaltă (Gabi Oprea este acuzat de abuz în serviciu şi într-un al doilea dosar, cel al morţii poliţistului motociclist Bogdan Gigină -n.r.) să se afle adevărul, însă acest lucru să se facă cu respectarea strictă a dispoziţiilor procedurale, inclusiv a deciziei CCR privind abuzul în serviciu. Aici i se impută faptul că a aprobat suplimentarea bugetului cu 410.000 de lei şi achiziţia unui autoturism care există în continuare la Ministerul de Interne”, a precizat Lupaşcu.

Strategia lui Oprea ar putea da roade

Apărarea fostului ministru de Interne ar putea sta în picioare după decizia CCR de anul trecut care a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară, explică avocata Claudia Postelnicescu.

“Decizia 405 a CCR care clarifică definiţia abuzului în serviciu şi anume încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în legislaţia primară – adică legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă – are incidenţă în cauză şi instanţele sunt obligate să ţină cont de această decizie. Dacă nu se poate face dovada săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, astfel cum este definită în Codul Penal şi prin filtrul de interpretare a ambiguităţii termenului “în mod defectuos”, instanţa poate decide că fapta penală nu există în acest dosar. Orice faptă penală trebuie să îndeplinească elementele constitutive ale infracţiunii”, a explicat avocata.

Ce ar putea să facă DNA

Potrivit avocatei Claudia Postelnicescu, procurorii ar trebui să arate instanţei că decizia CSAT este legată de legea Siguranţei naţionale.

“Legislaţia secundară explicitează legislaţia primară. Acuzarea trebuie să arate că ele sunt indisolubil legate si că legislaţia secundară, adică decizia CSAT, nu putea exista fără legislaţia primară, adică legea Siguranţei naţionale şi că ele nu pot fi luate în mod separat”, a arătat avocata.

Judecătorii vor să ştie ce s-a întâmplat cu limuzina lui Oprea

Instanţa a decis trimiterea unei adrese la Ministerul Finanţelor pentru a se constitui parte civilă în dosar. Magistraţii au dispus trimiterea unor adrese la MAI şi DIPI pentru a se preciza unde se află autoturismul Audi, folosit de Oprea şi pentru a afla dacă a fost iniţiată o procedură internă de recuperare a sumelor de bani care apar în rechizitoriu.

Preşedintele completului de judecată a mai spus că ar aprecia dacă un consilier de la DIPI ar participa la acest proces.

Avocatul lui Gabriel Oprea, Dan Lupaşcu, le-a spus magistraţilor că în dosarul trimis la instanţă se află un volum cu documente clasificate, la care el şi clientul lui nu au acces, astfel încât i s-ar încalca dreptul la apărare.

“În momentul de faţă, Gabriel Oprea nu îşi mai aminteşte ce rezoluţie a pus pe documentul pe care i l-a prezentat secretarul de stat. Vrem accesul la documentele clasificate”, a declarat avocatul, însă judecătorii i-au răspuns că a fost sesizată în acest sens Curtea Constituţională cu privire la desecretizarea acestor documente.

Procesul a fost amânat pentru data de 25 aprilie, deoarece unii inculpaţi nu şi-au angajat avocaţi.

Alte cazuri de achitări ca urmare a deciziei CCR de dezincriminare a abuzului în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară

La bilanţul DNA pe anul trecut, Laura Coduţa Kovesi a declarat că 15 persoane au fost achitate ca urmare a deciziei CCR 405/2016.


Recomandări

4 thoughts on “Ar putea să scape Oprea de dosarul Limuzina?

  1. AlinaMP

    parerea mea este ca dosarul e tras de par, cum sunt toate dosarele lui Oprea, mai putin excesul de escorte oficiale si viteza lor, care au dus la moartea unui om. Ajunge daca intra pe aia, trebuie sa ii bagam pe ce au facut, nu pe ce nu au facut si unde nu ar fi condamnati in nici o tara

    Reply
    • Dumitru

      Ditto. Dar eu mai cred si ca Sistemul e greu de oprit si nu se va lasa pana nu il condamna inclusiv in spetele “trase de par”. Sa va dau un alt exemplu. Ma uitam zilele trecute in RL si mi s-au parut interesante articolele despre Isarescu. Chiar ma intrebam chiar il turnase la gazeta pe acest om de neclintit al finantei romane post-1989. O parte din raspuns o am azi, cand vad, tot in RL, un alt articol despre lucrarea de diploma a lui Melescanu, din 1966. Informatia e marginal interesanta, si pt Isarescu si pt Melescanu. Dar adevarata intrebare este : cine isi permite in ziua de azi sa dedice un efort important de cautare in arhive (greu accesibile dealtfel) ? RL este un ziar falimentar care nu isi permite sa finanteze jurnalism de investigatie. Pentru mine e relativ evident de unde vin dosarelele astea.

      Reply
  2. Nicolae Cuta

    Chiar dacă DNA va preciza la ce texte de lege se referă când afirmă “cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne la situaţiile premisă ale folosirii autovehiculelor cumpărate în activităţile de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie” (lucru de care mă îndoiesc), avocații apărării probabil că vor invoca faptul că serviciul secret al MAI i-a cumpărat dinadins ministrului o astfel de mașină ca să îi monteze microfoane ambientale pentru a-l putea urmări operativ pentru posibile acte de corupție. :o)
    Lăsând gluma la o parte, decizia CCR 405/2016 ar fi normală într-o țară normală, unde funcționarii publici care fac abuzuri sunt sancționați prompt administrativ și prejudiciile cauzate de aceste abuzuri sunt recuperate integral. Ori, din păcate, la noi nu prea se întâmplă treaba asta din cauza sistemului … viciat (ca să nu îl citez de-a dreptul pe un fost președinte al țării). Adică, ce se va întâmpla de acum înainte -în condițiile dezincriminării abuzului în serviciu pentru încălcarea legislației secundare- în cazul (foarte probabil) în care funcționarul care comite abuzul este protejatul (șefului) celui care ar trebui să îi aplice sancțiunea administrativă și să dispună calcularea și recuperarea prejudiciului provocat?

    Reply
  3. Daniela Nicolescu

    Mi se pare minor, jenant sa consumi atata energie ,timp, bani pentru acest fel de incriminare si sa treci usor peste faptul ca insul asta a crescut salariile unui grup relativ restrans de personae cu demnitate publica dintr-o miscare!! fara ca nimeni sa sesizeze abuzul in serviciu, de putere, de nesimtire, de dispret, de nepasare, de orice vreti dvs!!! unde era DNA/ unde era constiinta publica? societatea civila? Avocatul poporului? Parlamentul? nu s-a gasit nici un Politeanu sa faca plangere ? sau a facut si, pentru ca presedintele era unul dintre beneficiari, s-a clasat??? Asa cum unora din protestatari le e rau gandindu-se la psd , asa imi e mie rau gandindu-ma la ipocrizia nationala, la dublele standarde practicate si in justitie si in parchete si in institutii publice si in cele private, si in relatiile private.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *