Mai multe asociaţii şi fundaţii din România şi Republica Moldova au lansat, la inițiativa Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Societății Academice din România și Platformei Unioniste Acţiunea 2012, un apel prin care se solicită înființarea și asumarea Fondului Moldova. Un număr de 31 de organizații de pe ambele maluri ale Prutului adresează Apelul preşedintelui României, Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi premierului Dacian Cioloş. Semnatarii consideră că diversele ajutoare financiare plecate dinspre România spre Republica Moldova „s-au pierdut în adevărate găuri negre” şi consideră că înfiinţarea acestui fond ar elimina ingerințele politice și riscul de corupție. Asociaţiile şi fundaţiile cer ca din Consiliul de Administraţie al Fondului Moldova să facă parte atât instituții ale statului, cât și organizații nonguvernamentale specializate în buna guvernare de pe ambele maluri ale Prutului.
APEL pentru înființarea și asumarea FONDULUI MOLDOVA
În atenția:
dl. Klaus Iohannis, Președintele României,
dl. Călin Popescu Tăriceanu, Președintele Senatului României,
dl. Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților a României,
dl. Dacian Cioloș, Prim Ministrul Guvernului României
Constatând degradarea fără precedent a situației economice și sociale din Republica Moldova, îndepărtarea perspectivei europene pentru acest stat precum și lipsa unor rezultate concrete ale programelor de finanțare din partea României a diverselor proiecte și nevoi ale Republicii Moldova,
Vă rugăm să luați în considerare posibilitatea înființării și dezvoltării unui fond de investiții specializat, Fondul Moldova – ale cărui linii esențiale au fost deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația Universitară a Mării Negre – ca instrument de exprimare a sprijinului României pentru schimbări fundamentale și ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.
Întrucât multe din ajutoarele oferite de România către Republica Moldova s-au pierdut în adevărate găuri negre, propunem ca Fondul Moldova să aibă – pentru eliminarea oricărei ingerințe politice și a riscului de corupție – ca membri în Consiliul de Administrație atât instituții ale statului cât și organizații nonguvernamentale specializate în buna guvernare de pe ambele maluri ale Prutului, pe lângă asociații de afaceri, reprezentanți ai companiilor, etc. Atât contributorii cât și cheltuielile trebuie să poată fi urmărite online în timp real.
Principiile pe care le dorim respectate prin implementarea acestui proiect sunt următoarele :
- Fondul să fie înființat de către statul român, cu un aport inițial din partea acestuia, dar apoi deschis prin oferte publice investitorilor de retail și celor instituționali, astfel încât majoritatea acțiunilor să fie deținute privat;
- Acțiunile fondului să fie tranzacționate încă din prima zi pe Bursa de Valori București, cu respectarea regulilor guvernanței corporatiste și cu asigurarea deplinei transparențe a actului managerial;
- Suma investită de fond în Republica Moldova să poată fi suficient de mare pentru a schimba paradigma de dezvoltare în acest stat;
- Plasamentele acestui fond să fie făcute pe trei direcții: suport bugetar prin achiziționarea de obligațiuni emise de către Guvernul Republicii Moldova și eventual de către unele municipalități, investiții în proiecte de infrastructură de transporturi , energie și comunicații și cofinanțarea proiectelor de investiții ale companiilor românești în Republica Moldova;
- Administrarea investițiilor să se facă exclusiv de către fond, supus unui audit anual, concluziile fiind obligatoriu aduse la cunoștința opiniei publice;
- Pentru un control riguros, să fie aplicate principiile și regulile transparenței decizionale, în așa fel încât opinia publică, societatea civilă să poată fi consultată pentru a avea un cuvânt de spus, inclusiv în privința direcțiilor de dezvoltare.
Credem că utilizând un astfel de instrument (Fondul Moldova) vom putea obține unele câștiguri importante cum ar fi :
- Realizarea și urmărirea unui program coerent și structurat de investiții /asistență financiară pentru Republica Moldova;
- Eliminarea arbitrariului și a lipsei de transparență din eforturile de finanțare a nevoilor statului din stânga Prutului;
- Evitarea acordării unor finanțări prin intermediul politicienilor de la Chișinău, care sunt priviți cu mare neîncredere atât de către opinia publică cât și de către partenerii de dezvoltare;
- Promovarea firmelor, produselor și mentalităților românești într-un al doilea spațiu de spiritualitate românească;
- Creșterea ponderii populației din Republica Moldova cu orientare europeană și favorabilă României.
Ne dorim ca astfel să exprimăm atașamentul pragmatic al României moderne , europene, față de cetățenii Republicii Moldova (în bună parte și cetățeni ai României) și, în același timp, dorim să reconectăm malul stâng al Prutului la lumea euroatlantică prin intermediul acțiunilor și valorilor specifice românești pe care le împărtășim în comun.
Semnează:
Fundaţia Universitară a Mării Negre
Societatea Academică din România
Platforma Unionistă Acţiunea 2012
Academia de Advocacy
Asociatia Culturala „(Re) descoperă România!” (Atena, Grecia)
Asociaţia Doctorilor şi Doctoranzilor Basarabeni din Franţa, Paris
Asociaţia moldo-elenă Orfeu
Asociaţia Obştească Spirit Românesc
Asociația Presei Independente
Asociația Pro. Do. Mo
Asociaţia Profesorilor de Limba Română
AREAS Suceava
Centrul de Cultură şi Asistenţă Didactică „Casa Limbii Române”
Asociaţia România Vie
Asociaţia Tighina
Asociația Viitorul în Zori – Let’s Do It, Romania!
Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie
Centrul pentru Resurse Civice
Consiliul Național al Elevilor
Consiliul Naţional al Reîntregirii
FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Fundația Ancora Salvării Iași
Fundația Alături de Voi România
Fundația CAESAR
Fundaţia Constantin Stere
Fundaţia Regina Elena
Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate
Institutul pentru Cultură şi Drepturi Europene
Mişcarea Civică Tinerii Moldovei
Societatea Mihai Viteazu
Ziarul Timpul (PP Timpul de dimineata) – Chişinău
UPDATE: S-au adăugat pe lista susținătorilor:
Asociaţia Profesorilor de Limba Română
Asociaţia Răsăritul Românesc
Consiliul Româno-American
Centrul de Cultură şi Asistenţă Didactică „Casa Limbii Române”
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni
Liga Habitat
Asociația Casa Plus
Revista DOR DE BASARABIA
Ziarul Actualitatea, Lugoj
***
De ce trebuie asteptat sa il faca Statul? Poate fi foarte bine un fond PRIVAT facut de companii Romanesti pentru realizarea de investiti in Moldova exclusiv.
Daca o sa faca sau NU statul roman nu trebuie sa stam pe loc.
Un fond privat cu investitii in actiuni de catre companii romanesti sau de oriunde de cateva mii sau zeci de mii euro ar fi foarte bun.Poate strange 100 miloane euro intr-un an .
Ma alatur si eu acestei foarte necesare initiative.
Da, e o idee buna, ma alatur.
Sustin.
@) Adrian
As sustine xcu ambele miini propunerea Dvoastra daca, pe ambele maluri ale Prutului, experienta fondurilor private de investitii n-ar fi fost una, cum s spun?, traumatizanta…
Fondurile de investitii nu sunt suficiente. Este nevoie de educatie antreprenoriala la firul ierbii, o protectie solida a proprietatii si de reglementari locale destul de sofisticate legate de exit, tranzactii cu actiuni si controlul managementului. De analizat eforturile de investitii din Africa pentru a culege cateva bune practici.
Initiativa este buna, dar nu cred ca statul roman o va pune in practica mai devreme de 10 ani de acum inainte. Iar atunci daca Moldova o mai fi existand, sa nu fie prea tarziu!
Se vorbeste de fondul suveran de investitii al Romaniei/fondul national de investitii (nicio legatura cu celebrul si tristul „Dormi linistit, FNI lucreaza pentru tine!”, similar cu cel al Norvegiei, de peste 5 ani si nimic! Intre timp statul vinde cam toate resursele si nu se alege cu nimic. Iar bietele generatii viitoare raman chele/orfane.
Asadar, ideea unui fond privat de investitii pt Moldova nu e de neglijat pentru inceput!
Sustin initiativa!
mă alătur.
asteptam idei cine ar trebui sa fie in CA, ca institutii, astfel incat sa avem garantii ca e transparent si serveste scopului, gandinti neconventional, va rog, institutii si publice, si private
DA!
Proiect de Țară: UNIREA cu Moldova de peste Prut.
Termen: 1 Decembrie 2018.
Succes!
Susțin această necesară initiativă. Pote ne ajută și doamna Laura Codruța Kövesi. O așteptăm cu nerăbdare!
Revista DOR DE BASARABIA semnează DA!
Cred ca trebuie sa luam lucrurile asa cum sunt. A merge doar pe privat ( de acord cu Liviu Antonesei ) sau doar pe stat ( inclusiv rezerva a initiatorilor… ), ar fi o lupta pierduta inainte de a se da ! Voi reciti Apelul. De facut, trebuie sa facem multe si in stanga si in dreapta Prutului….Ne-ar putea insa ajuta diferentele de pozitionare, care, in cazul unui „vehicul legitim” ( un fond de investitii, bun deci la Vest, dar cu rezultate – banii, necesari si la Est…), ar putea determina o legitimitate pe care, cel putin Romania, nu a avut-o dupa 1989 in plan economic.
Nu-l vad insa ca pe un „Fond Moldova”, ci ca pe un „Fond Romania-Moldova”, sau in „stil romanesc”, a’ la A.I. Cuza, doar „Fondul Romania” ( mergand pe ideea ” un popor, doua sisteme”…)…. Din doua motive :
1. „Varza” sunt si interesele mediului de afaceri romanesc si chiar a capitalului de stat romanesc, inclusiv in Romania, nu doar in Moldova…
2. Tot „varza” sunt si interesele mediului de afaceri din Moldova si a capitalului de stat de acolo, legat de oportunitatile de investitii din Moldova. Cand vor creste oamenii de afaceri privati moldoveni, vor avea nevoie de spatiii de dezvoltare….Si capitalul de stat din Moldova, cu cel din Romania, s-ar putea apropia spre proiecte comune…Privatii comunica deja, dar doar in latura lor mai „sprintara”…
Ce ar aduce un asemenea proiect economic, in plus, fata de celelalte ? O legitimitate institutionala care nu a existat pana acum. Din pacate, asta nu va rezolva si problematica complexa a reformarii si restructurarii celor 2 economii….
P.S. Pana la urma, un fond de investitii este doar un fond de investitii. Ce am scris mai sus este legat de un efort mai amplu pe care ar trebui sa ni-l asumam odata. Proiectul dvs., „FONDUL MOLDOVA”, poate fi insa un „vector trasor”…Asemanator cu ce au reusit vest-germanii cu RDG,… si cu ce nu au reusit decat intr-o (prea) mica masura, occidentalii in Romania….O experienta insa care nu te-a infrant…, NU TREBUIE TRECUTA LA PIERDERI ! Scriu asta in contextul in care consider ca noi trebuie sa continuam procesul de liberalizare a economiei si de racordare a ei la cerintele pietei…Daca statele dezvoltate isi pot permite sa incalce „MINIMA MORALIA” si sa uite ca ne-au invatat o „religie a pietelor”, alta decat a statelor conduse de partide totalitare, noi nu vom uita asta vreodata….O „religie a pietelor” nu inseamna insa ca pot exista „n” institutii „de piata” care pot gestiona la nesfarsit libertati si adevaruri economice, doar in functie de puterea votului celor mai familiarizati cu „meandrele concretului global”…Cu cel national ne-am lamurit.
@ alinaMP
Ref. la comentariul meu de mai sus, adaug institutia : ASOCIATIA STRATEGIA DEZVOLTARII ROMANIEI – REGIUNEA DOBROGEA. Asta, la nivel de initiatori ai proiectului, in pre-etapa de punere in practica ( inainte de prezentarea oficiala a proiectului, a planul de afaceri….). Partea de infiintare, cea de functionalizare…., tine de alte etape.
Sustin !
Propunerea imi suna ca un hybrid intre un fond de dezvoltare si un fond de investitie, care au obiective foarte diferite, si nu vad cum o sa mearga.
Daca fondul este deschis invesititorilor de retail (mai ales pe baza de actiuni listate la bursa, actionariat majoritar privat), atunci fondul va fi 99% fond de investitii – fara nici o parte de dezvolare. Interesul actionarilor va fi sa obtina dividende previzibile si crestere in active, ceea ce inseamna ca fondul va investii in principal in obligatii pe termen scurt si mediu, si nu un proiecte de infrastructura sau de dezvoltare care au risc ridicat si durata foarte lunga pentru recuperarea investitiei. Ca sa recuperezi investitia intr-un aeroport, sa zicem, dureaza cam 20-25 de ani.
Daca vrem sa avem un fond de dezvoltare (ceea ce cred ca este necesar), atunci listam la bursa maximum 5%, dar actionariatul principal ramane stabil, si este format din institutii care (a) au capital, si (b) isi permit in mod intrinsec un orizont de asteptare mai lung. Cine sunt aceste institutii ? Fondurile suverane (stiu eu, Novegia, Singapore, Arabia Saudita, China), casele de pensii mari, sau foundurile de endowment mari (stiu eu, Gates sau Bloomberg).
Ziarul Actualitatea, Lugoj
Susținem și semnăm.
@ Laura
De acord. Pretioase clarificari. Cand am infiintat Asociatia Nationala a Consultantilor de Plasamente in Valori Mobiliare ( in anul 1997 ), nici nu ne gandeam ca nu ne vor fi suficiente institutiile de dezvoltare ale altora….Nu „ei” sunt de vina acum. O noua paradigma a dezvoltarii tine mai mult de motivatia noastra…Poate ca acest proiect si formula „un popor, doua sisteme”, va ajuta…
P.S.. As merge insa pe o listare de 20 % ( regula 20 / 80 a lui Pareto…)…..
Grupul civic Solidaritate pentru Romania si Asociatia Romanilor din Suedia se alatura initiative de fata.
Eu cred ca trebuie sa masuram de 7 ori inainte de a „taia” o data !
Adica sa gandim si sa discutam mult (nu mult timp), de 7 ori, si apoi sa trecem la treaba.
Mai precis, sa discute specialistii, sa faca un plan, si sa-l supuna „publicului larg, nespecialist, spre dezbatere.
Eu personal nu stiu nimic precis despre Planul Marshall de ajutorare a Europei de catre SUA, nu stiu nimic despre fondul din Norvegia, pentru Norvegia (?). Deci, ar trebui sa incepem prin prezentarea pe 2-5 pagini a fiecaruia din aceste doua proiecte.
Din pacate, impresia mea este ca in general planurile sunt facute de unii ca sa ajute pe altii, dar de fapt sa se ajute pe ei. Finantarea europeana, de care se vorbeste dar nu foarte exact (se minte mult prin omisiune !!!), consta in niste bani dati de UE noua, ca sa ne ajute pe noi sa cumparam din UE ceva utilaje si alte lucruri, deci mare parte din bani se intorc la UE .