Home Institutii ANI

ANI, ce este si ce face

 De ce

Unul din punctele cheie ale capitolului Justitie si Afaceri Interne din negocierile cu Uniunea Europeana a fost legat de gasirea unei modalitati de eficientizare a controlului averilor demnitarilor si al incompatibilităţilor.

Necesitatea înfiinţării ANI a venit după ce Comisia Europeană a atras atenţia că ţara noastră are nevoie de un mecanism de verificare a declaraţiilor de avere. Chiar documentul de poziţie comună al Uniunii pe domeniul justiţie şi afaceri interne preciza acest lucru. Un alt argument în favoarea înfiinţării unui astfel de organism a venit din partea Grupului Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO), care a recomandat îmbunătăţirii mecanismului de verificare a averilor şi conflictelor de interese.

Agentia Nationala de Integritate, "nascuta" sub presiunea Comisiei Europene, se ocupa de averi şi conflicte de interese. Activitatea ANI este monitorizată de Consiliul Naţional de Integritate (CNI) care poate impune şi linii directoare privind strategia şi activitatea ANI.

Agentia Nationala de Integritate este o autoritate administrativa autonoma de control.

Presedintele, vicepresedintele, inspectorii de integritate nu pot solicita si nu pot primi dispozitii privind derularea verificarilor de la nici o autoritate publica, institutie sau persoana, potrivit art. 14, alin. 3 din lege.

Totusi, ANI raspunde in fata Senatului prin prezentarea unui raport anual de activitate al Agenţiei de către Consiliul Naţional de Integritate.


Componenta ANI

Preşedintele si vicepresedintele ANI sunt selectati in urma unui concurs deschis, organizat de Consiliul Naţional de Integritate. Candidatul declarat admis va fi, în mod formal, numit in functie de catre Senat .

Preşedintele si vicepresedintele ANI pot fi revocati din functie numai pentru incapacitate manageriala, constatata in urma unui audit extern independent. Celelalte cazuri de incetare a mandatului intervin ca urmare a demisiei, existentei unei condamnari penale, a neindeplinirii uneia dintre condiţiile prevazute de lege pentru a fi numit sau cind se constată nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la avere, conflict de interese.

Primul preşedinte al ANI a devenit, în martie 2008, Alexandru Macovei, cel care a ocupat postul de vicepreşedinte al instituţiei în perioada noiembrie 2007 – martie 2008. 

Secretarul General al ANI este Horia Georgescu.

În subordonarea celor trei funcţionează şapte direcţii şi o inspecţie:

Inspecţia de Integritate, care, potrivit structurii organizatorice a instutuţiei, funcţionează la nivel de direcţie generală.

Direcţia Generală de Relaţii Internaţionale – Director: Andreea Luana Moilat

Direcţia Relaţii Publice şi Mass Media – posturile de consilieri şi esperţi au fost deja ocupate, însă directorul direcţiei nu a fost încă anunţat.

Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei – Director: Alin Cosmin Gridan

Inspecţia de Integritate – Director: Ilie Ene (Director General)

Direcţia Generală Juridică – Director: Dumitru Adrian Eduard

Direcţia Generală de Buget şi Contabilitate Internă – Director: Greta Constantinescu

Direcţia Generală de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne – nu are încă un director

Direcţia generală de Organizare şi Resurse Umane – Director: Anişoara Coifan

În total, organigrama instituţiei prevede un număr de 200 de posturi, inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele.

Componenta CNI

CNI are un rol de coordonare a activităţii Agenţiei. El a fost construit pe principiul reprezentării egale a tuturor categoriilor de persoane supuse verificărilor. Consiliul se reuneşte trimestrial sau de câte ori este necesar, iar şedinţele CNI sunt publice.

Preşedintele Consiliului Naţional de Integritate este Nicu Marcu, ales în data de 3 iulie. El a fost promovat temporar, prin decizie semnată de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în funcţia publică de secretar general al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, post înfiinţat prin reorganizarea instituţiei.

CNI propune Senatului numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI şi aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului pentru selectarea preşedintelui ANI, tematica de concurs şi componenţa comisiilor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea contestaţiilor. De asemenea, Consiliul analizează trimestrial activitatea Agenţiei în baza informărilor preşedintelui ANI şi formulează recomandări referitoare la strategia şi activitatea ANI privind controlul averilor şi a .

Prin Hotărârea Senatului nr.26 din 27 iunie 2007 au fost numiţi, pentru un mandat de 3 ani, 16 membri titulari (inclusiv preşedintele CNI) şi 12 membri supleanţi ai Consiliului Naţional de Integritate, după cum urmează:

Membri titulari:  

1. Nicu Marcu (Ministerul Economiei şi Finanţelor) – Preşedinte CNI

1. Mihai-Radu Şaptefraţi (Grupul parlamentar PNL din Senat)

2. Emod Veress (Grupul parlamentar UDMR din Senat)

3. Simona-Maya Teodoroiu (Grupul parlamentar PSD din Senat)

4. Marian Capota (Grupul parlamentar PRM din Senat)

5. Alice Elena Drăghici (Grupul parlamentar PC din Senat)

6. Tiberius Tãnase (Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor)

7. Constantin Zaharia-Lefter (Ministerul Justiţiei)

8. Xenia Cosette Teodorescu (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - Funcţionari publici)

9. Ionel Chiriţă (Asociaţia Oraşelor din România)

10. Vasile Silvian Ciupercă (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România)

11. Răzvan Codru Vrabie (Organizaţiile Societăţii Civile)

12. Adrian Teodor Mocanu (Grupul parlamentar PDL din Senat)

13. Mircea Hava (Asociaţia Municipiilor din România)- demisionat

14. Emil Drăghici (Asociaţia Comunelor din România)

15. Gyöngyike Böndi (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - Înalţi funcţionari publici)

Membri supleanţi:

1. Răzvan Codruţ Pop (Grupul parlamentar PNL din Senat)

2. George Adrian Roseti (Grupul parlamentar PRM din Senat)

3. Lorena Elena Udrea (Ministerul Justiţiei)

4. Smaranda Ramona Pălan (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - Funcţionari publici)

5. Nicolae Bindiu (Asociaţia Oraşelor din România)

6. Dragoş Benea (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România)

7. Dumitru Pîrvulescu (Ministerul Economiei şi Finanţelor)

8. Ancuţa Geanina Oprea (Grupul parlamentar PSD din Senat)

9. Lorand Para (Grupul parlamentar UDMR din Senat)

10. Mugur Jak Caracas (Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor)

11. Ancuţa Zaina (Asociaţia Comunelor din România)

12. Attila Dezsi (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - Înalţi funcţionari publici)

Ce face

1. verifica declaratiile de avere si declaratiile de interes;

2. efectueaza controlul depunerii la termen a declaratiilor de avere si a declaratiilor de catre persoanele prevazute de lege;

3. constata diferenta dintre averea dobandita si veniturile realizate pe parcursul exercitarii functiei, diferenta care nu poate fi justificata, si sesizeaza instanta competenta, solicitand confiscarea averii dobandite nejustificat;

4. constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul compatibilitatilor;

5. sesizeaza organul de urmarire penala daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

6. aplica sanctiunile si ia masurile prevazute de lege in competenta sa sau, dupa caz sesizeaza autoritatile ori institutiile competente in vederea luarii masurilor si aplicarii sanctiunilor prevazute de lege;

7. elaboreaza studii, analize, intocmeste statistici anuale privind declaratiile de avere, declaratiile de interese, precum si cu privire la verificarea acestora, efectuata de catre cei in drept, si dezvolta relatii de parteneriat cu persoanele care exercita demnitatile si functiile prevazute de prezenta lege, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenta;

8. elaboreaza si difuzeaza ghiduri practice sau alte materiale in domeniu, intocmind propriile materiale in acest sens, avand in vedere practica organelor judiciare.

Cum

În cazul averilor nejustificate, dacă inspectorii de integritate constată că există o diferenţă vădită între averea dobândită şi veniturile câştigate, ei se vor adresa instanţei solicitând confiscarea părţii dobândite în mod nejustificat. Ca pedeapsă complementară deciziei de confiscare, se aplică interdicţia dreptului de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor elective pe o perioadă de trei ani.

În cazul conflictului de interese, actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea legii, sunt lovite de nulitate absolută; sancţiunile disciplinare pot merge până la eliberarea din funcţie, iar persoana care a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de interese va avea interdicţia de a exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.

În cazul incompatibilităţilor, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate, constituie temei pentru eliberarea din funcţie.

 

Adauga comentariu

¹ Ciubancan Marius
in politia romana exista cazuri legate direct de regimul proprietatii .Uni angajati ai M.I pentru a dobindi proprietati imobiliare savirsesc fapte de natura a pune in pericol grav veata si integritatea fizica si psihica a celor care detin de drept proprietatile imobiliare vizate de ei,mai mult sunt instare sa creze situati conflictuale,incerarca sa vcimizeze ,practic sunt niste infractori redutabili.

---