Cristian Ghingheș

Raport: în timp ce afirmă că sunt „persecutate politic”, universitățile de top din România nu respectă multe dintre drepturile studenților

Primăvara aceasta se împlinesc 6 ani de când, la recomandarea și după demersurile organizațiilor din Coaliția pentru Universități Curate (CUC), drepturile studenților sunt prevăzute și recunoscute de un Statut al studentului aprobat la nivel național (prin OMECTS nr. 3666/2012), aplicarea lui fiind obligatorie în toate universitățile din România.

Anual, ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România) publică un raport național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului, așa cum tehnic este denumit Statutul studentului, document de sinteză ce reflectă perspectiva organizațiilor studențești asupra implementării și respectării drepturilor studenților din universitățile din România. Raportul pentru anul universitar 2016-2017 cuprinde răspunsuri ai reprezentanților studenților din 18 universități de stat ce funcționează în 12 centre universitare: Alba-Iulia, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Petroșani, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara).

Concluzia generală a raportului ANOSR:

Deși se observă anumite progrese în respectarea drepturilor studenților în universitățile din România, mai sunt încă multe capitole unde e nevoie de îmbunătățiri.

Citind comunicatul, am devenit curios și am ajuns să răsfoiesc toate cele 34 de pagini ale raportului și, cu pixul în mână, mi-am dat seamă de un paradox pe care îl voi explica și demonstra în rândurile de mai jos.

După decizia ministrului Valentin Popa al Educației de reducere a zeci de locuri bugetate din cele mai prestigioase universități din România, catalogată chiar și de membrii comunității noastre drept un atac ce pare a fi o subminare a culturii democratice, universitățile din Consorțiul Universitarea (Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai in Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) s-au declarat persecutate politic și au adoptat diverse forme de grevă japoneză. Câțiva studenți au venit și ei alături. Pe bună dreptate, căci decizia ministrului afectează în cea mai mare măsură, ce să vezi, tocmai acele universități ai căror rectori nu au semnat scrisoarea de susținere a candidaturii sale la funcția de ministru.

Au tot dreptul să se declare persecutate politic, nu asta am de gând să comentez, ci să fac totuși o paralelă între discursurile acestor rectori și situația din universitățile lor. Sigur că da, sunt cele mai performante, au tradiție, rezultate și aspectele pozitive sunt destule în ceea ce le privește, dar din punct de vedere administrativ se confruntă cu niște balauri de care studenții se tot plâng pe la colțuri, prin senatele universitare și în consiliile facultăților, dar și în raportul publicat de ANOSR.

Întorcându-mă la raport, linia roșie a documentului este una destul de clară și, din păcate, este scoasă în față mai deloc în comunicatul de presă al ANOSR și poate prea sumar în capitolul referitor la percepția generală a studenților la nivel național: că cele mai prestigioase universități din România, alea care se declară șocate de tăierea unor locuri bugetate și se plâng peste tot cât de tare le persecută politic ministrul Valentin Popa (pe bună dreptate, repet din nou), nu respectă o mulțime dintre drepturile studenților. Așadar, să le trecem în revistă:

  • nu oferă locuri la buget garantate pentru candidații proveniți din medii dezavantajate socioeconomic sau marginalizate din punct de vedere social, inclusiv absolvenților liceelor din mediul rural sau din orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori: UBB, UVT;
  • nu dispun de grupuri sanitare special adaptate nevoilor persoanelor cu handicap locomotor în proximitatea spațiilor de studii: UB, UBB;
  • nu au rampe de acces și lifturi pentru persoane cu dizabilități locomotorii pentru toate spațiile de studiu: UBB, UB, UAIC;
  • nu oferă metode alternative de predare și examinare și resurse educaționale adaptate pentru studenții cu deficiențe de vedere: UBB, UVT;
  • nu este respectată gratuitatea eliberării actelor de studiu și a celor ce atestă statutul de student: UBB, UAIC;
  • contractele de studii suferă modificări în timpul anului universitar: UB;
  • serviciile medicale pentru studenți sunt greu accesibile: UB;
  • studenții nu beneficiază la toate cursurile de suport de curs gratuit, de minimum 5 pagini, în format fizic sau electronic: UB, UBB (cu accent pe UB – studenții reclamă că dispun doar de o mică parte din materialele didactice de care au nevoie)
  • cadrele didactice nu transmit informații complete despre fișa disciplinei către studenți: UB;
  • modalitățile de evaluare și examinare a studenților se modifică pe parcursul semestrului fără acordul acestora: UB, UBB;
  • nu există un ghid al studentului în toate facultățile: UB, UBB;
  • procesul de echivalare a studiilor efectuate în mobilitate este dificil: UB, UBB;
  • universitatea nu asigură, prin parteneriate proprii, locuri de practică pentru cel puțin 30% dintre studenți: UB, UAIC;
  • procesul educațional zilnic depășește durata maximă de 8 ore: UB, UBB;
  • participarea studenților la evaluarea cadrelor didactice este foarte mică: UB, UBB, UVT, UAIC;
  • implicarea studenților în revizuirea periodică a planurilor de învățământ este foarte mică: UB, UBB, UVT;
  • studenții nu sunt informați cu privire la procedura de contestare a notelor: UB, UBB;
  • studenții au de suferit după ce contestă notele primite: UB, UBB, UAIC;
  • nu acordă credite transferabile pentru activitățile de voluntariat: UB, UAIC;
  • nepublicarea deciziilor structurilor de conducere ale instituțiilor de învățământ pe site: UB, UAIC;
  • existența unor cazuri de discriminare: UB;
  • intervenții ale cadrelor didactice în alegerea reprezentanților studenților: UB, UBB;
  • asociațiile studențești legal constituite nu au delegați de drept în structurile de conducere ale instituțiilor de învățământ superior: UB, UAIC;
  • nu acordă subvenție de cazare studenților care nu locuiesc într-un cămin studențesc al instituției: UVT, UAIC.

Toate, dar absolut toate concluziile de mai sus sunt extrase din raportul ANOSR. Cât despre politizare, ponderea persoanelor cu funcție de conducere care au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice este tot mai mare în toate cele 4 universități care se simt „persecutate politic”: UAIC, UB, UBB și UVT.

Aștept cu interes o poziție a rectorilor persecutați politic cu privire la felul în care persecută drepturile studenților, dar și o reacție și mai ales demersuri din partea asociațiilor studențești care inconștient, purtați de val, pun carul înaintea boilor, adică răfuielile politice înaintea drepturilor lor.

Felicitări ANOSR pentru demers și, trebuie să o spun în acest context, pentru imparțialitate!


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Raport: în timp ce afirmă că sunt „persecutate politic”, universitățile de top din România nu respectă multe dintre drepturile studenților

  1. Adi

    Stati sa vedeti multe dintre caminele studentesti ale UB… ar merge un reportaj Romania Curata in ele, mai ales ca aveti proiectul CUC…

    Reply
  2. Octavian

    Felicitari pentru articol!
    Calitatea slaba a educatiei in Romania se poate vedea si in cele mai bune universitati, iar acel raport arata clar acest lucru.
    Raportul este insa unul subiectiv si trebuie tinut cont de acest lucru. De exemplu, UBB este preferata de majoritatea deficientilor de vedere, asa ca in aceasta universitate exista mai multe voci nemultumite de lipsa materialelor didactice accesibile pentru nevazatori si de lipsa unui sistem educational accesibil decat in alte universitati, asa ca pare ca in UBB este mai rau decat in alte universitati din acest punct de vedere, ceea ce nu este adevarat.
    Avand un rector care are o mentalitate profund retrograda, care in prezent mai este si presedintele Academiei Romane, institutie retrograda prin excelenta (caci in ultimele zeci de ani nu am auzit prea multe opinii progresiste din partea ei), nici nu cred ca se vor imbunatati prea curand domeniile care apar in acel raport, fiindca multe dintre ele tin de progres, de adaptarea invatamantului la economia reala, de incluziune, integrare a minoritatilor de tot felul, si nu doar de acceptare, tolerare a lor (desi nici asta nu se face cu adevarat intotdeauna).

    Reply
  3. S.C.

    Frumoasă abordare! La o așa deschidere, ar mai fi mers niște coeficienți precum:
    – gradul de înrudire / reticularizare din interiorul corpului profesoral (pentru reticularizare – rețea, vă puteți închipui pâsla unui mucegai, dacă nu înțelegeți ce este)
    – gradul de participare la afaceri comune (inclusiv afaceri cadre – studenți din ligă / părinți ai studenților)
    – gradul de masonizare a corpului profesoral
    – procentajul de reprezentanți ai ligilor studențești care ajung doctoranzi (ca prin minune!)
    – proporția de profesori acuzați / suspectați de plagiat.
    Se mai pot găsi indicatori, însă este cam târziu. La CNSAS s-ar putea cere listele informatorilor care nu mai sunt în viață, spre rușinarea (eventuală) a fiilor și nepoților care ocupă aproximativ aceleași birouri etc.
    Per ansamblu, criticarea profesorilor de către studenți este ca și lecția despre facerea copiilor dată tatălui de către fiu. Unii să-și măture prin cancelarii, ceilalți prin cămine.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *