Romania Curată

Analiză: Nu există nicio situație cu caracter urgent sau excepțional care să justifice adoptarea unei OUG pentru completurile de 5 judecători

Cât de constituțională este o Ordonanță de Urgență a Guvernului privind repunerea în termen pentru contestația în anulare a tuturor sentințelor definitive date de completurile de 5 de la ÎCCJ?

Una dintre temele intens dezbătute în spațiul public în ultima perioadă, respectiv compunerea nelegală a completurilor de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție și viitorul sențințele definitive ale celor condamnați de acestea, pare să atingă punctul culminant.

După aproximativ patru luni de la tranșanta Decizie a Curții Constituționale nr. 658/2018, care a admis conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească, reprezentată de Curtea Supremă, pe de altă parte. Mai exact, la data de 14 martie a.c., ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat proiectul Ordonanței de Urgență ce pare să acorde o nouă șansă celor condamnați definitiv de completurile de 5. Mai exact, ministrul Justiției anunță o repunere în termenul de formulare a contestației în anulare a sentințelor în cauză, termen având la ora actuală o durată de 10 zile din momentul luării cunoștință de hotărârea a cărei anulare se cere (art. 428 Noul Cod de Procedură Penală).

Pentru că demersul suscită un real interes atât în rândul specialiștilor, cât și în rândul cetățenilor dornici să știe dacă pot sau nu să mai aibă încredere în înfăptuirea echitabilă a actului de justiție, am citit analiza constituționalității unei astfel de ordonanțe, astfel cum a fost realizată de Alexandra-Ioana Tuță și Andrei-Nicolae Popa, studenți în anul al II-lea la Facultatea de Drept a Universității din București, publicată de juridice.ro.

Mai întâi, se arată că, ”în acea cauză, Curtea a fost învestită legal în temeiul art. 146 lit. e) din Constituția României, pentru a constata sau nu existența unui conflict juridic de natură constituțională, nu pentru a constata legalitatea sau constituționalitatea unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță”, astfel încât incumbă Înaltei Curți de Casație și Justiție obligația de a constitui completurile de judecată potrivit procedurii reglementate prin lege, iar nu printr-un act administrativ cu caracter normativ.

Ulterior, autorii arată că ”repunerea în termen ar putea fi analizată dintr-o dublă perspectivă: drept normă de procedură care s-ar aplica unor condamnări definitive, pentru care s-au epuizat toate căile de atac ori pentru care s-a ieșit din termenul legal de formulare a unor astfel de căi de atac, și care au autoritate de lucru judecat, respectiv drept normă care instituie o nouă cale de atac extraordinară, în vederea garantării și a ocrotirii efective a dreptului la un proces echitabil, astfel cum a fost el consacrat în jurisprudența Curții Constituționale și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și a principiului legalității în materie penală.”

Drept urmare, în prima ipoteză, ”legiuitorul delegat ar edicta o normă de procedură care ar retroactiva, aspect anticipat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 658/2018, aspect care contravine jurisprudenței constante a instanței de contencios constituțional, neputând fi reținută posibilitatea retroactivării ei, în sensul art. 15 alin. (2) din Constituție. Astfel, repunerea în termenul de formulare a unei căi extraordinare de atac se poate face numai pentru (1) cauzele în care s-a ridicat o excepție de neconstituționalitate ce are același obiect cu decizia Curții sau (2) cauzele pendinte – care nu au fost încă soluționate de instanță.

Efectul real pe care l-ar produce repunerea în termen va fi redeschiderea tuturor cauzelor penale judecate definitiv, o eventuală suspendare a executării pedepsei până la judecarea căii extraordinare de atac, aducându-se atingere gravă principiului securității raporturilor juridice și încrederii cetățenilor în actul de justiție.”

Într-o a două ipoteză, soluția  poate viza introducerea unei noi căi extraordinare de atac, în scopul restabilirii principiului legalității și al asigurării efective a dreptului la un proces echitabil, drept grav afectat, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 658/2018. Autorii arată că Înalta Curte de Casație și Justiție, derogând printr-un act administrativ de la normele imperative privind compunerea completurilor de judecată, a încălcat principiul legalității, pilon al statului de drept, a adus grave atingeri dreptului la un proces echitabil, independenței justiției, denaturând încredereape care justițiabilul o poate avea în înfăptuirea previzibilă și accesibilă a actului de justiție. Cu atât mai mult cu cât, în materie penală, sancțiunile pot consta în pedepse privative de libertate, principiul legalității trebuie să fie salvargdat pe parcursul executării acesteia, el constituind o garanție efectivă împotriva abuzurilor, fiind deci necesară reinstaurarea cu celeritate, permițându-se celor decăzuți din dreptul de a formula contestație în anulare să aibă parte de rejudecarea cauzelor de către completuri legal constituite. Într-o asemenea viziune, autorii conchid că adoptarea unei atare soluții nu doar că este necesară, dar ea se și impune într-un stat de drept, astfel cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituție.

Articolul continuă prin analiza condițiilor extrinseci de adoptarea unei ordonanțe de urgență, astfel cum sunt ele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. În acest sens, caracterul urgent, justificat prin publicarea Deciziei nr. 685/2018, și caracterul extraordinar nu sunt întrunite, din mai multe considerente. Cu privire la caracterul extraordinar, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că Parlamentul este cel îndrituit la adoptarea unor măsuri care să pună în acord situația de fapt sau de drept creată cu deciziile sale, în termenul constituțional de 45 de zile. Altfel spus, este obligația Parlamentului, iar nu a Guvernului, de a reglementa, prin lege, măsuri care să reinstaureze principiul legalității în procesele penale, precum și să garanteze în mod efectiv dreptul la un proces echitabil.

Cu privire la caracterul urgent, acesta a fost justificat, în esență, de obligația statului român de a asigura accesul cetăţeanului la un proces echitabil, care înseamnă ca cel trimis în judecată să fie condamnat de către un judecător competent pe de o parte, şi de o instanţă legal constituită, de cealaltă parte.Or, așa cum am arătat mai sus, admiterea conflictului juridic de natură constituțională a avut drept efect generarea unei obligații în sarcina Înaltei Curți de Casație și Justiție de constituire a completurilor de judecată în mod aleatoriu, potrivit legii, fapt care s-a concretizat ulterior și care, oricum, nu ar putea fi verificat de instanța de contencios constituțional, neintrând în sfera sa de competență.  Până în prezent, hotărârea Colegiului de conducere a ÎCCJ prin care s-a reglementat organizarea executării în concret a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004 nu a fost supusă controlului unei instanțe de contencios administrativ, bucurându-se de prezumția de legalitate, până la proba contrară.

Așadar, se remarcă faptul că nu există nicio situație cu caracter urgent sau excepțional care să justifice adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență în contextul speței. Desigur, asumarea unor măsuri care să restabilească domnia legii în dosarele penale și încrederea justițiabilului în actul de înfăptuire a justiției este imperativă. Însă, în așteptarea pașilor concreți ce vor fi făcuți în această direcție, nu putem spune decât că situația creată are un caracter aparte, prin maniera în care a fost creată și soluționată, astfel încât principalii actori de pe scena publică vor trebui să acționeze într-o manieră convergentă pentru a reinstaura firescul în sistemul judiciar.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *