Catiusa Ivanov

ANALIZĂ. De ce dispar spațiile verzi. ”Sorinel, betonăm și noi mai (cu puțin) spor în București?”

Spațiile verzi din marile orașe, de la parcuri la scuare, piațete, grădini urbane ori mici parcele lângă blocuri nu reprezintă un moft ”de decor” sau un lux. Ele îndeplinesc roluri multiple, de la reducerea poluării aerului și a poluării fonice, la funcții comunitare, fiind locuri de întâlnire și de petrecere a timpului liber. Desigur, crearea și întreținerea lor implică anumite costuri, dar care se compensează în timp prin beneficiile aduse. Dispariția lor, în detrimentul dezvoltărilor imobiliare, generează anumite beneficii pe termen scurt (locuri de muncă, investiții, implicit taxe și impozite), nesemnificative însă pe termen mediu și lung în raport cu problemele pe care dispariția spațiilor verzi le generează. Să nu înțeleagă edilii marilor orașe aceste lucruri sau de vină să fie ”comisioanele” cu care sunt asociate multe dintre abuzurile la adresa spațiilor verzi? România Curată vă propune o analiză a situației distrugerilor de spații verzi în București și a cauzelor acestora (România Curată).

***

România face parte din Uniunea Europeană, avem o legislație care interzice construirea pe spațiu verde,  Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement pentru poluare cu praf și suntem deficitari la suprafață de spațiu verde, însă, cu toate acestea, în București se defrișează „ca în codru”. Bucăți din marile parcuri au fost retrocedate și sunt amenințate de proiecte imobiliare, spațiile verzi dintre blocuri sunt defrișate sistematic, iar în locul lor răsar blocuri, la câțiva metri de fereastra vecinilor, în timp ce autoritățile dau din umeri și spun că nu pot face nimic. De ce?

Dacă până în 2007, când s-a adopdat o lege care interzice explicit construirea pe spații verzi, toți primarii și arhitecții șefi se plângeau că nu au ce face și trebuie neapărat să aprobe proiecte imobiliare în astfel de zone și în parcuri fiindcă altfel riscă să li se facă plângere penală sau să plătească din buzunar despăgubirile cerute de investitor, acum legea îi protejează și este ilegal să aprobi documentații de urbanism sau să dai autorizații de construire pe spații verzi. Cu toate acestea, betonarea spațiilor verzi continuă, și, în fiecare lună, presa relatează despre alte și alte spații verzi distruse.

Retrocedare fără discernământ

Cauzele acestui fenomen își au rădăcinile în urmă cu mai bine de 10 ani, când a început retrocedarea proprietăților (în special a terenurilor) confiscate de regimul comunist. Deși era evident că oamenii își doreau terenurile înapoi ca să construiască pe ele, bucăți de parc și spaţii verzi dintre blocuri au fost retrocedate, deși soluția cea mai rațională ar fi fost răscumpărarea lor. Astfel, 12 hectare din Parcul Titan, Parcul Verdi din Floreasca, 9.000 metri pătrați din Parcul Circului și 7 hectare din Parcul Tineretului au devenit proprietate privată. La fel și sute de spații verzi dintre blocuri, deși acestea aveau 200-300 mp, și era clar că pe lângă tăierea arborilor de acolo, blocurile noi vor fi construite la câțiva metri de fereastra vecinilor.

Odată intrați în posesia terenurilor, în mod corect sau nu, proprietarii s-au dus la primării să ceară autorizații de construire. În anumite situații, spațiile verzi nefigurând ca atare în documentele oficiale, primăriile au dat autorizații de construire. În alte cazuri acestea erau trecute explicit ca spații verzi şi astfel s-a ajuns în situația absurdă ca proprietarii terenurilor să ceară ca instanța să oblige administrația locală să emită documentul în baza căruia puteau construi. Unul dintre cele mai celebre cazuri este cazul Constanda, unde omul de afaceri Costică Constanda a obținut în instanță o hotărâre prin care obliga Primăria Capitalei să emită autorizație de construire pentru ridicarea unui ansamblu de blocuri în Parcul Bordei.

Justiția a făcut dreptate. După ce copacii au fost tăiați

Dacă, deocamdată, bucățile din Parcul Circului, Parcul IOR și Parcul Verdi sunt lăsate în paragină și încă nu s-a construit nimic pe ele, Parcul Tineretului a început să fie betonat. În primăvară acestui an, pe două hectare de teren (din cele șapte retrocedate încă din 2008 Marioarei Micşunescu) au început defrișările, fiind tăiați sute de copaci. Defrișările s-au desfașurat în ciuda faptului că Primăria Capitalei nu a dat aviz ca arborii să fie tăiați. Până acum, proprietarii au fost amendați doar de Primăria Sectorului 4 cu 5.000 lei, o sumă infimă pentru un dezvoltator imobiliar. Pe terenul eliberat de arbori, proprietarii construiesc un cartier de vile, instanța obligând Primăria Sectorului 4 să emită autorizația de construire pentru un ansamblu de vile cu două etaje. Potrivit Primăriei Sector 4, pe cele 2 ha sunt circa 500 de copaci care ar urma să fie tăiați.

La sfârșitul lunii august, Judecătoria Sectorului 4 a decis suspendarea defrișărilor care se desfășoară în Parcul Tineretului, pe cele circa 2 ha deținute de Marioara Micşunescu. Procesul a fost intentat de Ecocivica, Asociația Salvați Bucureștiul și locatarii din zonă. Cetățenii au cerut și oprirea lucrărilor de construire, însă instanța a respins această cerere. Din păcate, sentința Judecătoriei vine după ce proprietarii terenului aproape au terminat de defrișat cele două hectare și au și început lucrările de construire.

Construcții geam în geam

În ceea ce privește defrișarea spațiilor verzi dintre blocuri și construirea masivă a acestora, un exemplu este Cartierul Floreasca. În perioada 2001 – 2012 Primăria Capitalei a retrocedat o parte dintre spațiile verzi aflate între clădiri, iar Primăria Sectorului 2 a eliberat autorizații de construire pe aceste terenuri. Potrivit unei analize făcute de HotNews, în perioada 1990 – 2012, în cartierul Floreasca au apărut 30 de construcții noi, după reiese din suprapunerea planurilor urbanistice de atunci cu cele de acum. Dintre acestea 26 sunt pe spațiile verzi dintre blocuri la doar câțiva metri distanţă de blocurile existente. Cetățenii care locuiesc în blocurile vechi sunt disperați deoarece nu mai au lumină în casă, iar valoarea apartamentelor a scăzut considerabil deoarece nimeni nu mai vrea să le cumpere.

Chiar dacă greșeala a fost făcută, autoritățile locale ar putea îndrepta lucrurile și ar putea expropria/răscumpăra măcar bucățile de teren retrocedate în marile parcuri, însă până acum nu s-a dovedit că există voință politică în acest sens, deși anual se consumă sute de milioane de lei din buget pe „tichii de mărgăritar”.

Registrul Spații Verzi, întârziat și incomplet

Pe lângă retrocedări, vina pentru defrișările masive o poartă Primăria Capitalei deoarece instituția nu a realizat inventarul spațiilor verzi. Mai exact, ca un spațiu verde să aibă statutul de spațiu verde el trebuie să figureze ca atare în documentele oficiale – documentații de urbanism, planul urbanistic general, registrul spațiilor verzi. În documentațiile de urbanism foarte puține spații verzi din Capitală sunt trecute ca atare. De exemplu, spațiile verzi dintre blocuri, scuarurile, micile piațete nu figurează în aceste documente ca spații verzi și astfel s-a înțeles că ele nu beneficiază de protecția legii, deci pot fi construite. Pentru a le proteja, Primăria Capitalei trebuia să realizeze acest registru unde toate spațiile verzi, de pe domeniul public și privat, trebuiau inventariate.

Reprezentanții Primăriei Capitalei au anunțat că vor realiza registrul spațiilor verzi încă din 2007, însă el a fost publicat abia în august 2013, deși se anunțase că este gata încă din 2011. Chiar dacă a fost publicat cu întârziere și între timp au mai dispărut sute de arbori, chiar și în al 12-lea ceas era bine venit. Însă, deși pe harta afișată pe site-ul Primăriei Capitalei – Registrul Spațiilor Verzi – sunt trecute și spații de pe domeniul privat, reprezentanții Primăriei Capitalei susțin că au fost inventariate doar spațiile verzi aparținând domeniului public. Astfel, domeniul privat, cel mai amenințat de rechinii imobiliari, rămâne în continuare fără apărare.

Unul dintre cele mai cunoscute spații verzi private, care urmează să fie betonat, sunt grădinile de pe Şoseaua Kiseleff 45, o copie în miniatură a grădinilor de la Versailles, unde proprietarii au primit aprobare să construiască un cartier de blocuri.

Anul trecut, Primăria Capitalei a scos la licitație inventarierea spațiilor verzi aflate pe domeniul privat din București și actualizarea inventarului făcut pe spațiile publice, pentru suma de circa 16 milioane de lei. Până se va realiza însă, probabil zeci de parcele de spațiu verde vor dispărea.

Sancțiuni derizorii

Spațiile verzi au fost decimate și de defrișările ilegale, în acest caz problema fiind lipsa de reacție a autorităților și amenzile derizorii pentru proprietarii care au tăiat ilegal arborii. Mai exact, proprietarilor le-a convenit să plătească o amendă simbolică pentru a scăpa de problemă și pentru a putea construi pe teren. Potrivit Legii spațiilor verzi, taierea fără aviz a arborilor constituie contravenție și se sancționează cu sume de la 200 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice și de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice. Mai există și o hotărâre de Consiliu General, nr. 304 din 2009 privind aprobarea normelor de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Municipiului București. Potrivit acesteia, persoanele fizice care defrișează ilegal riscă amenzi cuprinse între 50 și 100 lei, iar persoanele juridice între 1.000 și 10.000 lei pentru fiecare copac defrișat fără aviz.

Din nefericire autoritățile nu aplică corect nici măcar aceste legi, iar de multe ori vin la faţa locului și văd cum sunt tăiați arborii. De exemplu, Primăria Sectorului 4 l-a amendat pe proprietarul celor două hectare din Parcul Tineretului care a defrișat vara trecută zeci de arbori doar cu suma de 5.000 de lei. Acesta a continuat să taie arborii fără să pățească nimic.

România, în procedură de infregement

Din cauza defrișărilor masive, printre altele, s-a ajuns în situația în care Comisia Europeană a lansat în urmă cu câteva zile procedura de infringement împotriva României deoarece ţara noastră nu își protejează cetățenii de poluarea cu particule fine (praf, PM 10) și a cerut autorităților să ia măsuri urgent. Una dintre principalele măsuri pe care ţara noastră ar trebui să le ia este protejarea spațiilor verzi. Rămâne de văzut dacă măcar în al 12-lea ceas se va face ceva.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “ANALIZĂ. De ce dispar spațiile verzi. ”Sorinel, betonăm și noi mai (cu puțin) spor în București?”

  1. ioan

    Scrieti si investigati, va rog, daca se poate si ce s-a intamplat si se intampla in Dr. Taberei, unde s-a distrus toata verdeata (garduri vii, trandafiri, iasomie, liliac, etc.) de pe langa blocuri pt a schimba garduletele si semana iarba!

    Reply
  2. Sector 3

    Si in Dristor pe strada Laborator 123 la intersectia cu Breaza vor sa distruga un mic parculet dintre blocuri pentru a face parcari. Vor sa taie copacii si sa mai stearga un spatiu verde. Cum se poate opri o asemenea actiune?

    Reply
  3. Geo

    Ar trebui vazut si ce-i cu Patrascu, arhitectul kkkaaa al capitalei de kaska, si cum il cunoaste el pe unul din fratii X, mutati de pe Chopin, unde au crescut, pe Mozart. Cartierul Floreasca a fost distrus de asemenea tovarasi, in legatura cu primaria si altii …. retrocedari imbecile catre diferiti indivizi, care vin aproape zilnic si isi supravegheaza muncitorii, sa nu-i fure sau sa nu cumva sa traga de timp … ha ha haaaaaaaaaaaaaa

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *