Adrian Popescu

Alina Mungiu-Pippidi: „Mă tem că România va arăta la sfârşitul lui 2018 ca un câmp după bătălie”

Anul 2018 va fi unul dominat de conflict şi diversiuni dar „este în continuare loc pentru un proiect complet nou, în genul lui Macron”, spune Alina Mungiu-Pippidi într-un interviu pentru RFI.

Cum va arăta anul politic 2018?

După părerea mea, din nefericire, va fi din nou un an dominat de conflict şi diversiuni, în care problemele de fond care sunt reale şi anume un conflict între legislaţia noastră, care a fost împinsă înainte, pentru a ajuta aderarea României la UE, dar care nu corespunde cu practicile clasei noastre politice şi în general, ale societăţii noastre, care continuă să fie o societate foarte coruptă, această tensiune de fond nu se va rezolva, pentru că politizarea excesivă a acestui conflict, în loc de o negociere mai calmă şi crearea unui plan mai treptat, în care să vedem cum aducem un pic mai aproape ţara legală şi ţara reală nu au cum să rezolve această situaţie. Politizarea şi apropierea din ce în ce mai mare a alegerilor nu duc decât la faptul că noi nu rezolvăm problemele acestea pe fond, dar radicalizăm părţi importante din populaţie, cu scopul evident să fie oamenii mobilizaţi în alegeri. Ne aşteaptă preşedinţia UE. Să ne uităm la bulgari, vecinii noştri, care au luat preşedinţia UE în acest moment (…). E nevoie să prezentăm un front unit şi să dăm impresia extern că avem probleme, dar avem şi capacitatea de a ni le rezolva intern, în loc de asta mă tem că ţara o să arate la sfârşitul lui 2018 ca un câmp după bătălie, dar din păcate o bătălie care nu va tranşa, în care nu va fi un câştigător clar, care va fi în picioare şi capabil cu demnitate să discute în numele UE.

Cum va arăta societatea civilă în 2018?

Societatea civilă a fost atât de subminată şi de infiltrată în anii din urmă de partidele politice şi de serviciile secrete, încât e foarte neclar la ora asta despre ce societate civilă mai vorbim. Dacă e vorba de aşa-zisa nouă societate civilă, adică de oamenii asociaţi prin Facebook, ei au instincte juste şi sunt mult mai dispuşi ca înainte să iasă pe stradă şi să protesteze. Acesta este un lucru bun, dar diferenţa faţă de societatea civilă tradiţională, societatea civilă instituţionalizată este că gradul de informare al unor oameni care se adună pe Facebook este din păcate mult mai mic. Ei nu se cunosc între ei, nu au asociaţii reale şi de asta foarte uşor sunt infiltraţi sau nu ştiu chiar atunci când par să domine o situaţie, de fapt nu ştiu ce să facă a doua zi. Dovadă încercarea asta stupidă de a se întâlni cu premierul Tudose, care evident n-a servit la nimic, decât să creeze imaginea de băiat bun a premierului Tudose, care evident era pe agenda politică a cuiva, nu a manifestanţilor. Iar societatea civilă tradiţională este slăbită de toate atacurile astea contra lui Soros, de toate încercările astea de a o submina, de extraordinara birocratizare a fondurilor pentru societatea civilă. Dacă nu mai auziţi de multe organizaţii, este pentru că ele sunt prinse în angrenajul ăsta de fonduri europene şi devin încet-încet nişte birocraţii, nu mai sunt capabile să joace rolul civic pe care-l jucau altă dată.

Cum va arăta Opoziţia în anul politic 2018?

Eu cred că ce trebuie să facă Opoziţia politică este să se pregătească să câştige alegerile, altfel decât prin aşezarea în fruntea demonstraţiei din stradă (…). E în continuare loc pentru un proiect complet nou, în genul lui Macron, adică ideea de a pune la un loc toate Opoziţiile s-ar putea să fie un fel de 1+1 dă 1, cum s-a întâmplat data trecută, în 2016. Aşa că nu e deloc exclus de fapt ca un proiect mai de succes să fie un proiect complet alternativ, dar şi acela trebuie să găsească nişte categorii profesionale de oameni pe care să se sprijine (…). Toată lumea plănuieşte numai partide de buzunar şi toată lumea e preocupată de democraţia între membrii de partid, în loc să fie preocupată de celălalt aspect mult mai important, de reprezentativitatea faţă de cei care votează.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Alina Mungiu-Pippidi: „Mă tem că România va arăta la sfârşitul lui 2018 ca un câmp după bătălie”

  1. Ion

    Macron mai înseamnă asta:
    – fost lucrător într-o mare bancă (Rotschild);
    – fost înalt funcționar, sprijinit de PS și Hollande;
    – produsul promovat intens de câțiva oligarhi deținători ai presei franceze (Patrick Drahi, Allain Weill etc. – aici aveți harta influențelor);
    – omul remorcat și împins în față de ultra-influentul Jaques Attali;
    – fost participant la reuniunea grupului Bilderberg, unde l-a atacat chiar pe șeful lui de-atunci, Hollande – https://francais.rt.com/france/46168-emmanuel-macron-groupe-bilderberg-2014-les-revelations-du-jdd;
    – președintele francez ales cu cel mai mic număr de voturi raportat la populația cu drept de vot.

    Dar mai înseamnă:
    – un comunicator care galvanizează publicul;
    – un bun cunoscător a ceea ce înseamnă macroeconomie și marea finanță;
    – un promotor de înalți funcționari care chiar își cunosc meseria.

    Dacă ne uităm în ograda noastră, cred că cele mai multe condiții dintre cele de mai sus le îndeplinește … SRI-ul. Deci un proiect gen Macron nu poate veni decât dintr-acolo. Așa că, mai bine o balanță și mai mulți macroni (în termeni de competențe) la eșaloanele inferioare.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *