Bătălia pentru Someș. Protest și petiție împotriva betonării. Dezbatere publică, miercuri

UPDATE 2: Peste 1.000 de clujeni au anunțat că vor participa la protestul care va avea loc luni, de la ora 17.00, la Podul Regina Elisabeta, unde săptămâna trecută au început lucrările preliminare de betonare ale malului Someșului (detalii aici). Petiția ”Someșul în pericol: cere-i Primăriei Cluj să oprească distrugerea” a adunat deja 1.400 de semnături (o poți semna și tu, aici)

UPDATE: În urma mobilizării civice și a apelurilor publice primite de la specialiști, Primăria Cluj-Napoca a sistat vineri după-amiază lucrările pe malul Someșului, anunțând organizarea unei dezbateri publice pentru miercuri, 7 octombrie, de la ora 15.00, în Sala de Sticlă.

Comunicatul Primăriei

„Luând în considerare demersurile publice ale specialiștilor în urbanism și ale unor reprezentanți ai societății civile cu privire la proiectul de reabilitare a tramei stradale, pe tronsonul de pe strada Splaiul Independenței, de-a lungul râului Someș, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a dispus oprirea fazei de lucrări (pregătirea amplasamentului) până la obținerea unor concluzii în baza unei dezbateri publice pe acest proiect.

Miercuri, 7 octombrie 2015, ora 15.00 în Sala de Sticlă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca va avea loc o dezbatere publică privind implementarea proiectului mai sus amintit.

Proiectul de reabilitare a străzii, aprobat spre implementare a fost realizat de specialiști în circulație și construcții de drumuri, parcurgând toate etapele de avizare și aprobare. Cu toate acestea, pentru o mai bună aprofundare a soluțiilor tehnice propuse primarul Emil Boc a decis discutarea publică a proiectului și eventuala modificare a acestuia în baza concluziilor dezbaterii publice la care sperăm să participe persoane specializate în urbanism, toți reprezentanții interesați ai societății civile și clujenii care doresc să aloce timp participând la luarea deciziilor în comunitate”

***

Articol inițial

Primăria clujeană intenţionează să betoneze malul Someşului, pentru a crea o bandă suplimentară de circulaţie pe Splaiul Independenţei. Decizia a fost luată de autorități fără niciun fel de dezbatere publică.

Studiul de trafic văzut doar de primar

„Pe malul Someşului se va face o consolidare şi se va mai crea o bandă suplimentară. Este foarte aglomerată zona şi este cerută de toate studiile de trafic. Pe durata lucrărilor, va fi limitat traficul pe banda de lângă Someş. E o lucrare de artă acolo. Practic se va turna un zid de sprijin pe malul Someşului”, spunea Emil Boc zilele trecute.

„Toate studiile de trafic” este o exprimare cel puţin bizară a primarului. Există un singur studiu de mobilitate, realizat în prima parte a acestui an, care încă nu a primit forma finală şi nu a fost făcut public.

Splaiul Independenţei are acum trei benzi de la Opera Maghiară până în preajma Cluj Arena, unde se îngustează, iar la semaforul din faţa Sălii Polivalente sunt chiar patru benzi. Lungimea străzii este de circa un kilometru. Clujenii s-au întrebat de ce este nevoie de încă o bandă, având în vedere că Splaiul Independenţei nu este intens circulat, şi cum se va circula, odată ce există linii de tramvai pe partea opusă Someşului şi ar presupune să existe o singură bandă pe un sens şi trei pe celălalt.

Lucrările sunt incluse în proiectul de reabilitare a tramei stradale, un proiect pe bani europeni din care s-au refăcut străzile pe unde trece linia de tramvai. „Este în proiectul european cea mai mare parte a lucrării şi va fluidiza serios traficul. Sunt multe avize, trebuie mutate multe reţele, conducte, inclusiv cabluri de la stadion”, a subliniat primarul.

În realitate, cea mai mare parte a lucrărilor vor fi achitate din banii primăriei, având în vedere că fondurile europene pentru acest proiect pot fi primite numai până la 31 decembrie 2015, deoarece fac parte din exerciţiul financiar încheiat.

România Curată a solicitat primăriei proiectul pe baza căruia se efectuează aceste lucrări şi costurile pe care le presupune.

Petiţie şi protest. „Proiectul să fie făcut public şi dezbătut într-un mod transparent”

Societatea civilă a reacţionat prompt. Szakats Istvan, preşedintele Fundaţiei AltArt, a vizitat zona şi a avut un dialog interesant cu muncitorii, pe care l-a postat pe Facebook.

„La șanț dădeau 4 muncitori, și îi supraveghea un al cincelea care stătea pe parapetul de beton. Mai jos urmează sinteza conversației noastre.
-Ce săpați aci?
-Îngropăm un cablu.
-Ce cablu?
-Electric.
-Și după aia ce faceți?
-Poi după aia vin excavatoarele și rad tot.
-Tot tot tot?
-Da.
-Și cu copacii?
-Îi scoate afară. Nu mai rămâne aici nimic.
-Și acolo unde stați?
-O să fie ceva trepte, dar în rest, unde e parapetul acolo o să fie nivelul străzii.
-Până unde săpați?
-Până la podul ălălalt.
-Și după aia?
-După aia mai departe.
-Și când vin excavatoarele să scoată copacii?
-Când terminăm. Luni”.

În urma acestei postări, societatea civilă clujeană s-a mobilizat şi a dedicat deja o pagină de Facebook „Petiție și protest împotriva BETONĂRII SOMEȘULUI”. Petiţia şi protestul sunt postate pe reţeaua de socializare şi sunt semnate de Asociaţia Centrul pentru Mediu Construit / Centre for the Built Environment, Asociaţia PLUSMINUS, Proiectul Aproape de Someș, Fundatia Altart şi Atelier MASS.

„Stimate Domnule Primar Emil Boc,

Vă asigurăm de toată aprecierea noastră pentru intenţiile Primăriei de a îmbunătăţi calitatea mediului urban şi ne oferim sprijinul ca prin discuţii între actorii implicaţi şi comunitate, acest proiect să fie unul de succes de care clujenii să se poată bucura. 

Noi, semnatarii acestei scrisori ne exprimăm deazordul faţă de:

– proiectul de extindere a Splaiului Independenţei cu încă o bandă de circulaţie auto 
– modul netransparent în care acesta este derulat şi 
– declaraţiile lacunare ale administraţiei pe marginea acestui subiect.

Prezența unui curs de apă în oraș oferă oportunități economice, ambientale, sociale și imobiliare unice față de tot restul teritoriului din oraș. În acest sens teritoriul urban aferent Someșului are potențial regenerator imens comparativ cu soluția lărgirii infrastructurii carosabile.
Având în vedere că tendința orașelor europene este de a favoriza traficul pietonal și nemotorizat în apropierea râurilor în Orașe, intenția dumneavoastră în slujba cetățenilor, contravine acestor tendințe.
Având în vedere că orice problemă de trafic poate fi rezolvată cu măsuri bazate pe simulare de trafic, solicităm reanalizarea măsurilor ținând cont de oportunitățile mai sus amintite, altele decât suplimentarea cu o bandă de circulație soluție care va atrage mai mult trafic în zonele centrale.

Lărgirea infrastructurii rutiere nu îmbunătăţeşte viteza de rulare şi nu ajută în nici un fel în problema blocajelor din trafic. Lărgirea infrastructurii rutiere este o soluţie din anii ’60 care, în timp, şi-a demonstrat pe deplin limitele şi chiar efectul distructiv. 

Propunerea de a încuraja traficul auto în zona centrală contrazice toate tendinţele contemporane de dezvoltare spre exemplu Londra, Hamburg, Graz.
Constatăm cu regret că membrii comisiei de circulație și nici reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca nu au participat la cursurile de formare continuă în ceea ce privește mobilitate urbană durabilă organizate în România pentru APL, drept pentru care vă recomandăm reformarea echipei responsabile de trafic, care să vă onoreze mandatul.

Impactul proiectului:
1. Posibilă aglomerare a traficului în zona centrală, deja congestionată, şi care nu poate gestiona un surplus de maşini
2. Distrugerea calităţilor ambientale ale Parcului Central şi distrugerea perspectivelor în lungul Somesului
3. Blocarea unor posibilităţi de crearea a unei promenade pietonale în lungul Somesului, promenada dorită de clujeni şi despre care se discuta de ani de zile
4. Distrugerea unei vegetaţii înalte ajunsă la maturitate care, chiar înlocuită cu plantări se va dezvolta în zeci de ani

În prezent pe sensul care se doreşte a fi extins se cirula fluid deşi una din benzi este aproape în permanenţă ocupată de maşini parcate ilegal deşi în zonă exista 3 parkinguri publice (Leul, în Piaţa Mihai Viteazu, Pakingul de la Primărie şi Parkingul Sălii Polivalente). Justificarea proiectului în aceste condiţii nu există.

Proiectul propus iniţial prevedea inierbarea liniei de tramvai (pentru prioritizarea transportului în comun şi separarea parcului de circulaţia auto) şi separarea acesteia de circulaţia auto care ar fi trebuit să rămână conform studiului de trafic la o bandă pe sens.

Lărgirea carosabilului în lungul Somesului contravine principiilor strategiei de dezvoltare a localităţii promovate recent de instituţie pe care o conduceţi, dar şi Planului Urbanistic General în spiritul său în ceea ce priveşte relaţia oraşului cu Someșul. Astfel, lărgirea carosabilului în zona menţionată afectează

– calitatea vieţii locuitorilor. Calitatea vieţii nu se măsoară în mai puţine minute petrecute de şoferi în trafic ci în bucuria experimentării oraşului de către toţi cetăţenii. 
– modul de implementare a proiectului într-o zonă sensibilă a oraşului a eliminat oricare formă de participare a cetăţenilor în luarea deciziilor. Poate mai mult decât în alte părţi ale oraşului, relaţia cu Someșul nu ar trebui să fie subiectul unor decizii funcţionăreşti, tehnice, birocratice, ci rezultatul unei iniţiative participative.
– Planul Urbanistic General încearcă să creeze premizele pentru un culoar verde în lungul Somesului care poate conecta mai multe spaţii verzi existente sau potenţiale (Parcul Central de Parcul Feroviarilor, de exemplu). Chiar dacă propunerea se confrunta deja cu dificultăţi legate de regimurile diferite de proprietate şi intervenţii deja construite, în locurile unde o mai bună relaţionare cu Someșul este posibilă, aceasta nu trebuie împiedicata sau distrusă.

Prin urmare solicităm:

1. Întreruperea imediată a lucrărilor de extindere a carosabilului şi gândirea de soluţii de amenajare care să pună în valoare contextul existent şi să contribuie la creşterea calităţilor ambientale ale zonei.
2. Proiectul să fie făcut public şi dezbătut într-un mod transparent zona fiind una de interes major pentru întregul oraş.

Ar fi păcat că o intenţie bună să se transforme într-un eşec contestat de comunitate aşa cum s-a întâmplat în Bucureşti sau Iaşi”.

***

Petiția și grupul de mobilizare de pe Facebook pentru protest aici.