Alina Mungiu-Pippidi

Al cui e pământul patriei? Dar analfabeții?

Somat din diverse locuri, premierul Cioloș anunță că vrea să modifice legislația privind vînzarea terenurilor agricole, pentru a îngreuna și mai mult înstrăinarea acestora către ”străini”. De asemenea, a fost adoptată o lege conform căreia supermarketurile ar trebui să vândă obligatoriu jumătate din produse alimentare românești. Cei care se agită să promoveze asemenea proiecte, ca și Parlamentul sau Guvernul care se dovedesc incapabile să le țină piept, or vrea să facă bine. Nu aș vrea să pun totul pe seama electoralismului ieftin, deși evident e explicația cea mai la îndemână. Prefer, din limitata mea perspectivă de profesor de politici publice, să deslușesc ce probleme încearcă românii să rezolve cu prin revenirea la ”Nu ne vindem țara” și să arăt de ce nu vor face decât să adauge alte probleme, fără a le rezolva pe primele.

Să începem cu proprietatea rurală. Este adevărat că având noi cele mai vaste suprafețe agricole nelucrate din Europa pe la anul 2000, când cercetam cu studenții mei pentru a scrie Secera și buldozerul, ca și enorme suprafețe de pădure restituite și deci introduse în proprietate privată, o irezistibilă piață a terenurilor agricole a apărut în UE; unde există fermieri cu experiență în folosirea fondurilor europene și care nu se pot dezvolta la ei în țară, unde prețul terenurilor este enorm. Ca atare, printr-un simplu mecanism de piață, pârloaga noastră a atras ca un magnet fermieri și investitori din toată Europa. Că mecanismul a fost unul de piață se vede din faptul că aceia care au venit să cumpere și să lucreze terenurile (pârloaga a scăzut constant) nu au fost rușii care au vrut să pună gheara pe Moldova bucată cu bucată (costă nimica toată chiar și azi), ci europenii care au scontat că România intră în UE și va beneficia de Piața Comună agricolă cu subvențiile ei, adică nemții, italienii, finlandezii (păduri), luxemburghezii, belgienii și englezii. Prințul Charles a achiziționat astfel sate întregi în Transilvania și s-a pus pe renovat biserici săsești. Italienii au făcut ca Banatul să  recapete, din avion, aspectul mozaicat de covor pe care îți vine să te întinzi pe care îl au terenurile din Elveția sau Germania văzute din avion, adică aerul îngrijit, planificat la detaliu de culturi diversificate, după care poți vedea unde este știință și investiție umană în pământ, pe baza unei proprietăți raționale, și unde este pustiirea dată fie de neglijență, fie de proprietatea colectivă a poporului. Și azi, îmi povestea un pilot german, vezi din avion, fără să ai trasate granițe, când treci din Germania de Vest în cea de Est, pentru că nici douăzeci și cinci de ani de plantat păduri și privatizat cooperative după unificare nu au reușit să refacă pământul, temeinic distrus de comuniști în RDG. Și îl cred, că în cei șase ani în care am fost la agricultură în Dobrogea ca student la medicină mă întrebam adesea ce se va alege pe viitor de ariile vaste și pustii în care umblam ore întregi fără a întâlni decât armata și deținuții scoși din închisori pentru munca obligatorie. Nu am văzut în șase ani, totalizând vreo trei luni de strâns recolta, niciun țăran în Dobrogea.

Nelucrarea terenurilor noastre agricole e sigur o mare problemă, cu cauze diverse, de exemplu conflictele de proprietate (vă reamintesc că eu scriam despre bătăliile pentru pământ din Nucșoara, unde terenurile deținuților politici fuseseră împărțite celorlalți săteni, care nu voiau să le dea înapoi, sau Scornicești, unde cei care își cumpăraseră apartament la bloc se treziseră că pământul de sub ei e restituit altora), dar și monopsonul care a deprimat producția de grâu ani de zile, și lipsa de pricepere și capital a noilor fermieri etc. Lipsa de productivitate pe pământul lucrat, o alta. Vânzarea către străini și emigrarea forței de muncă din ruralul românesc, excedentară încă de la finele secolului 19, și un motiv esențial pentru care productivitatea a rămas scăzută (trebuia să dăm de lucru la țărani), au fost consecințe, și parțial soluții, la aceste probleme. În nici un caz, contrar a ce spune un raport concesionat unui institut obscur de către Parlamentul European(pentru cine nu știe, fiecare parlamentar poate concesiona studii, și cum sunt peste șase sute vă dați seama că oricine poate găsi ceva de ideologia sa ca să aducă argumente), vânzarea terenurilor către străini nu este cauza pentru care un milion de imigranți români au plecat din zona rurală și s-au dus să lucreze în Italia sau Spania. Nu avem cazuri de români concediați din agricultură de patroni italieni care ajung să lucreze la vii în Piemont, avem doar oameni care compară costul unei zile de lucrat la vie la Cotnari față de Piemont și care trag concluziile. Piața comună europeană a făcut ca fermierul belgian să găsească teren ieftin în România, deci să îl cumpere, iar muncitorul român din agricultură, care acasă nici nu prea muncea, prețul muncii agricole fiind atât de deprimat încât greu găseai muncitori agricoli, să se ducă la căpșuni în Occident. Cine pretinde că e o problemă proprietatea europeană în agricultura din România pentru că nu se creează locuri de muncă greșește. Modernizarea agriculturii, cu creșterea de productivitate care e un avantaj, nu un dezavantaj, duce peste tot la scăderea locurilor de muncă în agricultură. În Danemarca, prima țară din Europa care și-a modernizat agricultura în secolul XIX când noi nu am reușit, avem o înjumătățire a populației angajate în agricultură în ultimii zece ani, ajungându-se la doar 2.4 la sută din totalul forței de muncă. Iar noi nu vrem mai multe locuri de muncă în agricultură, fiind lideri europeni în ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate în agricultură în total, cu 13% din total, un indicator al modernizării noastre neîncheiate. La o populaţie ocupată de 10 milioane de oameni în România, 1,3 milioane sunt implicaţi în agricultură, în scădere cu aproximativ 50% faţă de anul 2005, când populaţia ocupată în agricultura românească era de 2,5 milioane de persoane. Or, cum se încheia și cartea mea, planurile noastre de dezvoltare pentru viitorul țăranilor nu pot avea ca principală opțiune ca ei să rămână țărani. Ei trebuie ajutați să evolueze la o viață mai bună.

Ce ar trebui să ne îngrijoreze este faptul că aceia care au plecat, care oricum figurau mai mult nominal în agricultură, contribuția lor și a întregului sector fiind extrem de slabă la produsul național brut, prin contrast cu Danemarca, nu au trecut în alte sectoare economice, dat fiind că acestea nu au creat suficiente slujbe, ci au emigrat. Mai bine că au emigrat decât să fi stat aici, dar, din nou și de peste 150 de ani, problema României este că nu dezvoltă slujbe în industrie și servicii suficiente, de asta am fost și am rămas o țară nedezvoltată, la care marele salt încă nu s-a produs. Asta e problema noastră, pe care au încercat să o rezolve înaintașii fără succes, și nu faptul că ne cumpără terenurile agricole firme sau fermieri europeni, care aduc o agricultură mai modernă, cu mai mult respect față de mediu, la standarde europene și finalmente plătesc impozit pe profit și desăvârșesc europenizarea României. Limitarea lor ar fi imposibilă – orice lege ar fi atacată la Curtea Europeană de Justiție, după părerea mea, cu șanse minime pentru statul român, dat fiind că tratatele europene nu permit limitarea vreunei libertăți economice la vreun cetățean european. Țările astea care cumpără teren la noi, Germania, Franța, Anglia, Portugalia, Olanda, Belgia, Luxemburgul, nu au nici o restricție privind propriile lor terenuri, nici măcar pentru neeuropeni. Celebrele vii din Bordeaux au fost de mult vândute în bună parte la japonezi, nu găsești case de cumpărat la Londra sau Berlin de răul rușilor care investesc, iar parveniții români, unii urmăriți de DNA, au cumpărat case pe Coasta de Azur și lacurile italiene, ce să mai spunem de Londra sau Paris, într-o veselie. Singurele restricții care există în Europa sunt în Italia sau Spania, la terenuri de graniță. Spaniolilor le era frică să nu cumpere englezii în jurul enclavei Gibraltar și grecilor să nu le cumpere turcii insulele. Nu avem și noi decât să ne îngrijim să nu cumpere rușii Prutul – că nu mă îndoiesc că unii din noi l-am vinde – sau Delta. Între timp, ai noștri băieți ca brazii, Hrebenciuc în Moldova și Verestoy în Ardeal, au fost cei care au pus mâna prin restituiri pe enorme terenuri, mafia a fost locală, nu străină, tot ei sunt la originea tăierilor iraționale, că numai cine a căpătat ceva de furat și e sigur că va fura și mâine taie sau cultivă irațional. Sigur, să ne apărăm pădurile, dar nu le apărăm interzicând finlandezilor să le cumpere, ci doar întărind și făcând respectate standardele de tăiere și recultivare… Principalul dușman în materie de păduri atâția ani a fost Romsilva, regia națională, unde pădurarii aveau în scripte ace de cravată din diamant, nu altcineva…

Problemele noastre sunt altele… Dacă vreți altceva decât voturi, uitați-vă că ruralul românesc nu are azi, în 2016, condițiile pe care le avea întrunite ruralul danez la 1850 pentru a moderniza agricultura și țara. Danezii nu au dat pământul pe gratis în reforme agrare, ci l-au vândut țăranilor, raționalizând proprietatea agricolă. Din 1788, o bancă publică agrară a fost fondată ca să ajute cu dobânde mici pe țărani să devină proprietari (Argetoianu a încercat asta de abia după primul război mondial), pe la 1820 jumătate din terenuri aveau deja ca proprietari pe cei care le lucrau (noi am avut nevoie de răscoala de la 1907 și primul război mondial), în 1814 educația primară a devenit obligatorie și a avut întotdeauna, prin grija statului, o componentă agricolă la țară, iar producția era deja orientată majoritar spre export, ducând la stimularea dezvoltării productivitivității, la anul 1880. În 1868 un sistem de training a fost pus la punct pentru tinerii fermieri (noi risipim fondurile POSDRU și azi, tocmai dăm înapoi jumătate de miliard). La finele secolului XIX, danezii cucereau temeinic piețele agricole din Germania și Anglia, cu o productivitate care a rămas de atunci în top, cu o producție adaptată la dimensiunea proprietăților, în vreme ce România își pierdea piețele de cereale produse extensiv deîndată ce întâlnea prima concurență globală… Și așa am ajuns azi să concepem legi ca asta cu cinzeci la sută, care nu va stimula în nici un fel productivitatea, nici producția, e o tipică lege de eșec guvernamental care va genera mai rele eșecuri ale pieței. Dar nu-i nimic, ne consolăm cu ideea că orice firmă europeană înregistrată în România, de exemplu Danone, lideri și la export, sunt o firmă românească și o să ne umple rafturile (o făceau deja, cine e competitiv oricum exportă). În rest, lipsa de asociere agricolă pe care danezii au rezolvat-o din secolul XIX cu un sector puternic asociat și sindicalizat e la noi azi încă problema numărul 1 pentru care producătorii nu ajung în supermarketuri, iar abandonul școlar e la o cincime din total, de trei ori mai mare în rural ca în urban (deci la peste 30 la sută), ducând la cereri disperate ale societății ca statul să creeze acces egal la educație. Cum credeți că am ajuns la doar 47 la sută din populația școlară care are bacalaureatul? Ce probleme credeți că rezolvă copiii din zona rurală la examen, tot rolul cratimei și romanul urban interbelic, pariez, adică ceva super-adaptat la nevoile lor? Principalul factor de eșec la testul PISA, cum spuneam pe vremea când Funeriu și echipa dădeau vina pe profesori, e rezidența rurală. Mergem în sens invers, spre secolul optsprezece danez, nu douăzeci și unu european.

Iată ce ar trebui liderii noștri, dacă nu ar fi populiști, să spună oamenilor, sau să pună în marele proiect de țară, și iată aici probleme de rezolvat pentru programe de partide pentru o generație, dacă nu e să vă pierdeți vremea luptându-vă cu legile pieții, în timp ce societatea românească regresează în lumea a treia, de unde nu decretele pot să o scoată…

***

Surse

http://www.sar.org.ro/amp/data/dox/academic/books/Secera-si-Buldozerul-Mecanisme-de-aservire-a-taranului-roman.pdf

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/540369/IPOL_STU(2015)540369_EN.pdf

http://www.romaniacurata.ro/ctr-elevii-tinerii-cadrele-didactice-si-parintii-front-comun-pentru-scaderea-abandonului-scolar-solicitam-decontarea-integrala-a-navetei-elevilor/


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

15 thoughts on “Al cui e pământul patriei? Dar analfabeții?

  1. Adrian

    „că numai cine a căpătat ceva de furat și e sigur că va fura și mâine taie sau cultivă irațional”

    Exact despre asta e vorba, cei care neam de neamul lor n-au avut și au primit (cel mai recent de la fesene) în dauna proprietarilor reali au fost primii care au înstrăinat-nu se poate spune au vândut, că nu era al lor, bașca legile interziceau până prin 1998 vânzările- ( creînd breșe în organizarea tradițională locală care mai degrabă era de cooperare, până la un punct ). Acum avem și noi enclavele noastre, de pildă de balastiere în plin câmp fertil.

    Reply
  2. Catalin

    Situatia e ceva mai nuantata de atat, o fi tinand de educatie si alte chestii dar o serie de detalii nementionate fac analiza cam usurica. Cred ca legea cu 51 la suta nu ar fi aparut daca lanturile de hipermarketuri nu erau nesimtite(iar asta e foarte delicat spus).

    Reply
    • Spânu

      Eu, de la Iliescu, am alergie la democratia noastra originala. Cred mai curand ca, daca un lucru e destept si rezolva problemele, l-au gasit si pus in practica altii inaintea noastra.
      Asa si cu 51. Daca niciun stat UE nu a pus barem de acest gen (nu 51, macar un 10%), este pt ca e clar ilegal, ca ne place sau nu: suntem intr-o piata unica, circulatia libera a marfurilor e sfanta si nu se pot, oricum le-am vopsi, pune criterii legate de origine. Fiti siguri ca, de exemplu, le punea in practica Franta inaintea noastra, daca se putea.
      Dar e simplu praf in ochi electoral, atat! Primii care stiu ca nu se poate, ca va fi respins de celalate state, sunt chiar deputatii care au votat trasnaia. Dar nu conteaza efortul zadarnic: intre timp ne batem cu caramida-n piept ca ajutam bietul taran roman, ca noi am vrut, dar uite, nu vrea Bruxelles-ul! De cate ori nu am practicat sportul asta?

      Reply
  3. Spânu

    Este anul electoral cu cele mai nefaste efecte post vot! Cele mai populiste, demagogice legi sunt votate pe banda rulanta, iar pretul va fi platit…chiar de acum (vezi darea in plata care a scumpit accesul la case, sau legea supermarket care a bulversat intreaga piata, iar efectele se vor vedea in cresterea preturilor, adica invers ce pretind initiatorii), nu mai vorbim la anul.
    Coincidenta sau nu, acesti initiatori sunt mereu liberalii, care numai legi pro business nu fac, disperati ca-s incapabili sa foloseasca nu una, ci doua plesti majore care le-au cazut in cap: trantirea lui Ponta la prezidentiale si trantirea lui Ponta dupa Colectiv. Vazand ei ca nu progreseaza spre putere la toamna, s-au napustit cu legi nu populiste, ci imbecile asupra noastra si asupra economiei, incercand disperat sa fure electoratul cel mai fidel al PSD: asistatii, ruralul, batranii. Ar fi de ras, daca nu ar fi de plans, caci pretul il plateste intreaga natie!

    Reply
  4. aurel

    Mai mult decat adevarat si merita tot respectul aplecarea autoarei spre cele lumesti, dupa ce ani de zile a tot batut coclaurile cu gds-istii si altii de acelasi fel.Mai ales ca erau exact anii in care raul ( Raul, de fapt ) a atacat ( din toate pozitiile, vorba ceea ) si a desfiintat agricultura Romaniei. Incepand cu desfiintarea fabricii de tractoare intr-o tara in care oamenii redescoperisera ca mijloc de tractiune vaca ! Intr-adevar grozav material pentru programe de tara, sau de partide. Ar fi insa o chestie extrem de neplacuta pentru auzul doamnei autoare ( dovada ca, chiar in acest articol, a evitat-o cat a putut ) : problema asocierii, care probabil ii suna ca naiba. Ei bine, numai aceasta problema ar merita zece articole de buna calitate ( cum, fara indoiala, e acesta )

    Reply
  5. octav bancila

    Darea in plata mi se pare cea mai tampita masura luata, dar poate ca in felul asta, pe termen lung, se mai termina cu vanatoarea de achizitionat case pe care apoi sa le vindem la suprapret. Daca iti permiti sa dai in plata inseamna ca nu-ti trebuia casa respectiva. Si-atunci? Nu inteleg de ce nu si-au vandut pur si simplu casele respective; tot erau mai castigati, mai ales ca nu vad ce banca ii mai imprumuta vreodata, pe glob. Posibil ca acelasi efect sa-l aiba si legile discutate in articol, intr-adevar populiste, prin cresterea costului/standardului vietii pentru a-i prinde din urma pe vestici (e clar ca ei nu vor sa coboare la nivelul nostru). Daca efectul ar fi unul ca la francezi, unde nu vezi alte produse decat autohtone, dar de foarte buna calitate, ar fi un succes. Intrebarea e ce a fost mai intai: produsul de calitate sau piata de protectie? Englezii ii acuza mereu pe francezi ca sunt protectionisti, dar scuze, prin Brexit se incearca acelasi lucru! Sunt total de acord cu problemele ridicate de articol si asteptam ca cei din mediul rural sa iasa la produs! 51%!!!! Ha, ha, ha. Treaba trebuie coroborata cu alta idee pe tzeava A NATIONALISTILOR/REGIONALISTILOR: taxa de drum pe benzina, ceea ce ar inoportuna transportul rutier. (Transportul pe „CFR” te aduce in sapa de lemn, infrastructura fiind extrem de scumpa la realitatile din secolul nostru). Ideea e bazata pe faptul ca populatia plateste aceeasi taxa de drum ca si transportatorii comerciali cand rezolvarea e simpla: „rovinieta”, fie pentru toate autoturismele (nerealista), fie de la al doilea autoturism in sus pe familie/parteneriat (mai realista). Alte idei cretze de care trebuie sa ne ferim: ca bicicleta va invinge si vom fi in felul asta mai ecologici (scuze, dar diferenta ca mijloc de transport dintre bicicleta si masina nu e ca diferenta dintre Concord si avionul standard), sau ca semafoarele trebuie puse pe galben in timpul noptii (sa vezi atunci accidente in intersectii).

    Reply
  6. joenegut

    Cred că legea asta satisface anumite suspiciuni naţionaliste, chiar cu răscoala din 1907!
    Dar hai să ne ocupăm şi de patrimoniul Bucureştiului central care a ajuns o ruină cu restituirea unor clădiri de patrimoniu.
    Noroc de legea cu obligarea proprietarilor să le refacă în cooperare cu primăria.
    Asta priveşte Bulevardul Magheru, mândrie românească cu aer american făcut praf de ISU şi proprietari iresponsabili.

    Reply
  7. tepes

    Doamna Pippidi,dilema dumneavoastra se gaseste in titlu.A cui este pamantul?ce intrebare stupida.A celui care are bani doamna.Va intreb,dv.care ati fost formator de opinie,si cu o anticipatie politica demna de invidiat ce ati facut pentru taranul roman? mai precis posibilitatea acestora de a-si putea cumpara pamant chiar cu bani de la stat cu returnarea sumei in produse agricole?Nu doamna,dv. pledati pt. oamenii cu bani multi,ce pot face romanii impotriva acestora?Sa asteptam si sa acceptam sa devenim din nou slugi?Curioasa gandire doamna Pippidi.Cat ii priveste pe analfabeti aici este simplu.Ei sant a celor ce au guvernat tara in 26 de ani,deci si ai dumneavoastra.Ati fi putut schimba fata Romania,dar nu ati avut timp de razbunari si certuri interminabile.

    Reply
  8. Mihu Florescu

    Stat national sau imperiu ? Politica administrativa sau administratie corporatista ?
    Votul este ca un capital investit intr-o afacere ,afacere care are la baza un contract de asociere ,un STATUT.Votul se da unui program politic si credibilitatii oamenilor care il propun ,e tot un fel de contract ! Odata validat prin castigarea alegerilor ,devine contract social .
    Functionalitatea sistemului depinde de competenta,onestitatea celor care intocmesc si ,dupa alegeri, pun in aplicare programul politic precum si de capacitatea de discernamant a „investitorilor” ,a alegatorilor.
    Un electorat needucat ,neinformat ,neinstruit,pauperizat nu poate determina un proces electoral eficient si un sistem politic viabil .
    Caderea lui Ceausescu si a comunismului au fost consecinta unui proces istoric,pana la urma,obiectiv .
    Nenorocirea acestui popor a fost ca aceia care au preluat puterea sunt tocmai profitorii sistemului ,cei care erau imputerniciti sa faca tranzactiile din comertul exterior ,percepand comisioane grase pentru a vinde ieftin si a cumpara scump ,umflandu-si conturile ilegale din bancile din strainatate. Lor li s-au alaturat cei ce generau crizele de produse pe piata interna ,constructorii sistemului piramidal de colectare a spagilor .
    Dupa cum vedeti ,actualul estabilshment are baze solide si o traditie indelungata .
    Una din sursele de spagi grase ale sistemului comunist era vanzarea de posturi .Traditii fanariote !
    Sub masca „eficientizarii” a aparut procesul de privatizare,prilej de jaf si distrugere ,proces in care s-a devalizat statul prin vanzari in care comisionul era de zeci ( chiar sute !) de ori mai mare decat incasarile statului . Alte obiective au fost falimentate si vandute la deseu prin „capusare”,cumparand materii prime si materiale la suprapret si vanzandu-si productia sub pretul de productie .Specialitate exersata de „investitorii” ,autorii, revolutiei din ’89 !
    Pentru ca aceste lucruri sa fie posibile ,institutiile statului au fost umplute cu indivizi aserviti ,imorali,adesea necalificati ,cu un nivel de cultura submediocru .
    Se afirma ca societatea romaneasca a evoluat . In ce sens ?
    Avem institutii ,dar cu ce fel de functionari sunt ele „mobilate” ? Au ei competenta ,constiinta ,moralitatea aplicarii legilor care ar trebui sa guverneze acele institutii ? Fara acei oameni ,aceste institutii sunt o forma fara fond ,un parazit in plus, care capuseaza ub buget national „subnutrit”.
    Si abia acum ,sa revenim la tema propusa de autoarea articolului .
    Specialitatea pe care o dezvoltati dvs,stimata doamna ,este aceia a politicilor publice .Inteleg, din propria dvs confesiune , ca sunteti un medic esuat.Aveti grija sa nu esuati si in noile preocupari !
    Politicile publice sunt strict legate de notiunea de cetatean . Ce este cetateanul ? Ce il defineste pe el ? Cui apartine el ? Ce este cetateanul fara cetate ? Un alienat ! O intoarcere spre primitivism ,spre animal !
    Ce este cetateanul fara „cetate” ?
    Stimata doamna ,pamantul pe care s-a nascut si pe care il are in propietate ii da identitate cetateanului ! Pentru altii ( cetatenii altora ),pamantul este doar capital ,un activ ! Cand pamantul care i-a dat identitate cetateanului nu-i mai apartine ,el nu-si mai recunoaste cetatea ,devine ,asa cum am spus ,alienat ,lipsit de constiinta proprie ,un simplu subiect al legilor carora trebuie sa i se supuna ! Oricat de stufos ar fi un sistem legislativ ,el nu poate suplini constiinta !
    Multe au fost sistemele politice care au organizat ( sau dezorganizat !) omenirea .Oamenii s-au supus legilor acestora dar, atunci cand ne-au fost atacate grav elementele care ne-au structurat caracterul si personalitatea,ne-am intors la cea ce ne uneste ,la cea ce ne defineste.Elementele fundamentale care ne unesc sunt : limba ,obiceiurile,religia si….PAMANTUL pe care ne-am nascut ! Instrainarea lui conduce inevitabil la alienare !
    Un studiu de caz ar fi problema poporului palestinian .Ce li se intampla este consecinta propriei lor prostii in abordarea chestiunii funciare intr-o anumita perioada istorica .Nu stiu daca,in acele momente, au avut in sprijin consilieri binevoitori si competenti ca dvs.

    Reply
  9. Ion Pop

    „nu găseşti case de cumpărat la Londra sau Berlin de răul ruşilor care investesc” – pentru ca Anglia este capitala crimei organizate din toata lumea, toti traficantii de droguri din Mexic/Africa si oligarhii din Rusia/Georgia etc sunt bine veniti in Anglia.

    „Țările astea care cumpără teren la noi, Germania, Franța, Anglia, Portugalia, Olanda, Belgia, Luxemburgul, nu au nici o restricție privind propriile lor terenuri” – Luxemburgul este capitala mondiala a spalarii de bani si a ingineriilor financiare multumita carora sarantocii mor de foame. Olanda este tara in care toti securistii romani si-au inregistrat firmele „straine” – ati remarcat cat de umflat este comertul dintre Romania-Olanda sau poate ca ati avut niste retineri securistice?

    Spania, Franta si Regatul Unit sunt tarile unde cel mai mare criminal din lume traieste ca un rege – se numeste Rifaat al-Assad si a omorat „doar” 25.000 de sirieni, el este unchiul actualului dictator sirian.

    Europa si Occidentul in general este locul in care toata crima organizata din lume este ocrotita si incurajata sa devasteze tari intregi.

    Chestiile astea nu le-ati remarcat? Sau poate ca finantatorii dvs. (Rockefeller, Soros & comp) ar fi putin cam nefericiti daca ati remarca asemenea lucruri?

    Dumneavoastra sunteti societatea civila? Cei care sunteti platiti de alde Rockefeller, cel care a omorat zeci si sute de de mii de oameni in Guatemala, pentru ca n-au mai acceptat sa-i fie sclavi?

    Nemaipomenita societatea asta civila, zau asa!

    Reply
  10. Ion Pop

    S-ar parea ca domnul Ciolos incearca inceapa sa repare nedreptatile la care au fost supusi agricultorii romani in 26 de ani de post-comunism si deplin securism. Daca o gramada de teren a fost lasat nelucrat, asta nu se datoreaza leneviei agricultorilor, ci faptului ca fermierii romani au fost sufocati de institutiile statului si de securistii / comunistii care sunt atat de bine primiti in Occident si de plutocratia care va finanteaza pe cei ca dvs care spuneti ca sunteti „societatea civila”. Toti securistii au conturi in Elvetia, case in Anglia, Spania, Monaco, firme inregistrate in paradisuri fiscale (create de Occident), fac inginerii financiare in Luxemburg, etc. Crima organizata care a pus stapanire pe Romania a devastat aceasta tara, inclusiv agricultura.
    Domnul Ciolos ar trebui sa supuna unei dezbateri publice foarte ample problema mafiilor de samsari care sufoca agricultorii romani, dupa care, sa extraga concluziile care se cuvin si sa ia masuri pentru de-mafiotizarea sistemului de distributie a produselor in piete. Ramane de vazut daca o va face.

    Aveti multe date interesante dar le folositi la un mod superficial – nu v-ati interesat de cauza problemelor. Aveti dreptate, agricultura romaneasca a fost ineficienta. Dar nu cumva asta s-a intamplat si cu industria Romaniei? Cu o superficialitate demna de vorbitor platit de Rockefeller, sugerati ca ineficienta s-a datorat fermierilor, si nu sistemului mafiot care a sugrumat Romania (sistem cu ai carui ilustri reprezentanti dl Rockefeller este si bun prieten de altfel).

    Cineva trebuie sa inceapa sa protejeze si pe micul intreprinzator roman, chiar daca acest lucru deranjeaza pe bogatasii Occidentului, care vesnic ne cer sa reducem salariile si pensiile – „ca sa imbunatatim economia”, evident.
    Iar acest deranj este vizibil in criticile pe care le aduceti dvs, care sunteti platita tocmai de acesti bogatasi.

    Reply
  11. Ion Pop

    Puternicii Europei nu doresc in mod real dezvoltarea si prosperitatea despre care vorbiti, pentru tarile sarace, ei au cu totul alte planuri pentru aceste tari, si mai nou, chiar si pentru propriile populatii. Ei vesnic cer marirea saraciei „pentru imbunatatirea economiei” – terapie de soc, austeritate, tiparire de bani (quantitative easing).
    Este greu sa nu ai retineri, atunci cand vezi ca firmele Occidentale cumpara pamantul Romaniei si nu au nici o rusine sa plateasca angajatii cu salarii de mizerie. Dupa ce-si transfera toti banii in paradisuri fiscale, se plang ca „nu au profituri si nu pot sa plateasca angajatii”.
    Puternicii din Occinent nu dau nici un semn ca pentru deceniile care urmeaza ar avea de gand sa renunte la ideile de a creste saracia „pentru a reduce deficitul bugetar”, „pentru a platii datorii facute de bancheri cretini”, etc
    Asa ca precautia este mama intelepciunii.

    Reply
  12. Ion Pop

    „La finele secolului XIX, danezii cucereau temeinic piețele agricole din Germania și Anglia” – pentru ca au protejat agricultorii de mafiile din distributie si de marii comercianti care ar fi preferat sa-i striveasca si sa-i cumpere pe bani de nimic.

    Iar mafiile romanesti care sugruma fermierul roman sunt cam in acelasi ton cu lanturile de supermarketuri care urmaresc tot cam acelasi lucru. Tot aceste mafii sunt mai mult decat bine primite in Occident, unde li se acorda toata atentia si toate facilitatile pentru a-si putea continua „munca” la un mod cat mai eficient.

    Este extrem de lipsit de inteligenta sa suspectam Occidentul ca ar fi plin de intentii bune la adresa noastra. Ne-am fript deja in 26 de ani de post comunism in care Occidentul i-a primit cu bratele deschise pe „investitorii” romani mafioti si pentru poporul roman au cerut vesnic tot mai multa saracie, mizerie si suferinta. Pentru unii muma, pentru restul – ciuma.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *