Un articol de Mihai Tănase

În ultimii ani, lumea a devenit din ce în ce mai dinamică. Lucrurile pe care ieri le știam ca fiind bine împământenite se schimbă cum am bătea din palme. În tot acest dinamism, pare că devine din ce în ce mai ușor pentru tineri să se piardă, să simtă că nu mai au un loc al lor în societate. Autoritățile par să îi îndepărteze cât mai mult, orașele sunt din ce în ce mai puțin prietenoase pentru tineri, iar asta duce la o alienare socială a celor care, de altfel, pare că ar trebui să fie cei mai sociabili. 

Toate cele de mai sus determină tinerii să plece din oraș în oraș, sperând că undeva își vor găsi locul. Asta duce la orașe cu o demografie din ce în ce mai îmbătrânită și, în final, la regres economic și social. Sunt multe măsurile pe care autoritățile le pot lua ca să oprească puternicul exod al tinerilor, dar în acest articol ne vom opri asupra unui element primordial în această misiune de a atrage/menține tinerii: spații de tineret. 

Spațiile de tineret îmbracă multe posibile forme, de la centre de tineret și spații de socializare până la centre culturale și terenuri de sport. Un spațiu pe care tinerii să poată pune un steag și să spună că este al lor, un spațiu unde ei să se poată simți în siguranță și în care să poată crește împreună este esențial pentru orice oraș. 

Care sunt, deci, posibilele caracteristici ale unui astfel de spațiu și ce fel de exemple putem oferi?  

Accesibilitate. Un spațiu pentru tineri trebuie să fie ușor accesibil de orice tânăr dintr-o comunitate. Ca atare, este necesar ca autoritățile să dezvolte o multitudine de spații pentru tineri, astfel încât niciun tânăr să nu rămână fără un spațiu de care să aparțină. 

Siguranță. Spațiul creat nu trebuie să pună în pericol tinerii din nicio perspectivă. Când spun pericol, privesc atât dintr-o perspectivă fizică, în sensul că trebuie să fie un spațiu păzit, ferit de violență, dar și dintr-una psihică, în sensul că tinerii trebuie să simtă că sunt incluși, să nu fie discriminați în niciun mod, în special pe criterii precum rasă, etnie, situație financiară, identitate de gen, orientare sexuală ș.a.. 

Dezvoltare. Unul din principalele scopuri ale unui spațiu de tineret este acela de a ajuta tinerrii să se dezvolte, în conformitate cu scopul lui. Pentru aceasta, el trebuie să dispună de infratstructura și personalul calificat necesar. Dacă vorbim de un centru de tineret, el trebuie să dispună de săli de conferințe, videoproiectoare, spații de socializare, consilieri de orientare profesională etc.. 

Pentru ca toate aceste caracteristici să fie atinse, este necesară implicarea autorităților. Crearea unui spațiu de tineret, deși presupune și implicarea tinerilor și a societății civile, trebuie să înceapă de la autorități sau, în cazul în care începe de la cetățeni, să fie susținută de autorități. În niciun mod nu trebuie autoritățile să se dezică din a sprijini tinerii, pentru că astfel de spații de tineret încurajează în mod inevitabil creativitatea, spiritul de inițiativă al tinerilor, și poate da naștere unor proiecte valoroase pentru comunitate. 

Este de necontestat că dacă dai tinerilor șansa să se dezvolte și ei vor oferi la rândul lor înapoi către comunitate și vor contribui la dezvoltarea ei. În Europa centrele de tineret devin din ce în ce mai mult un element de nelipsit din comunități, unul din exemplele de bună practică fiind centrul din Budapesta. Totuși, avem și în România un exemplu de bună practică, la București.

În partea a doua a articolului, o vom cunoaște pe Paula Caraiman, o tânără care încearcă să convingă autoritățile din comunitatea ei despre necesitatea unui spațiu pentru tineri.