Un articol de Mihai Tănase
Evoluția și modernizarea societății a adus cu ea provocări în toate domeniile economice, dar cu precădere în ceea ce privește turismul. În secolul XXI este mai mult decât niciodată valid să afirmăm că tinerii nu mai caută experiențe obișnuite atunci când călătoresc, ei caută mai mult decât vizitarea unor obiective turistice și stat în hoteluri. Tinerii urmăresc din ce în ce mai mult să fie antrenați, mai ales în ceea ce privește călătoriile lor.
Ca atare, ei sunt din ce în ce mai mult în căutarea de experiențe inedite, care să implice socializare, adrenalină, aventură. În ultimii ani, atât actorii din societatea civilă, cât și mediul economic au căutat pe cât posibil să dezvolte comunitățile în direcția asta, deși, la acest moment, insuficient. Avem exemple de bună practică, precum aplicații de turism gamificat, cu trasee tematice și challenge-uri, precum și aplicații care permit tinerilor să fie la o apăsare de ecran distanță de cele mai antrenante experiențe.
În acest context, rolul autorităților locale crește din ce în ce mai mult, din cel puțin două perspective:
Încurajarea inițiativelor private. De cele mai multe ori, societatea civilă se mișcă mult mai repede decât autoritățile statului în a rezolva probleme și a dezvolta comunitățile. Din această perspectivă, principalul rol al autorităților locale ar trebui să fie crearea unui cadru în care inițiativele private din domeniul turismului pentru tineret să își poată desfășura activitatea și, de ce nu, chiar să le finanțeze.
Inițiative publice. Într-o lume ideală, chiar autoritățile locale ar trebui să fie cele care inițiază discuții privind turismul pentru tineri. Din această perspectivă, cu sprijinul comunității, decidenții ar trebui să realizeze mese rotunde cu actorii relevanți la nivel local și să caute cele mai eficiente soluții pentru a exploata la maximum potențialul turistic pe care localitățile îl au.
Pentru a întări argumentul, putem utiliza un caz concret: Roșia Montană, localitate intrată în anul 2021 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Mergând mai departe de controversele privind exploatările miniere, Roșia Montană dispunea de un potențial turistic deosebit, din cel puțin două puncte de vedere: istoric, având în vedere că Roșia Montană a reprezentat, pe vremuri, orașul roman Alburnus Maior, loc unde au fost descoperite celebrele Triptice din Transilvania, și natural, având în vedere multitudinea de obiective naturale, printre care Piatra Corbului și Piatra Despicată. Totuși, acest potențial nu a fost suficient de mult exploatat, pentru că în comunitate s-a lansat o dezbatere privind modul în care ar trebui ca localitatea să se dezvolte: prin exploatările miniere sau prin ecoturism.
La acel moment, o autoritate locală activă ar fi strâns actorii relevanți la masă și i-ar fi consultat în ceea ce privește cele mai bune moduri de a dezvolta turismul din localitate, în special pentru tineri. Din această perspectivă, într-o formă potrivită tinerii ar fi putut descoperi unul din cele mai importante puncte de interes ale romanilor în teritoriul țării noastre, mergând prin tunelele construite chiar de Imperiu, spre exemplu. Totodată, Roșia Montană reprezintă un loc propice pentru ca tinerii să redescopere tradițiile românești și să se reapropie de natură.
Fiecare localitate are un potențial turistic deosebit, dar stă la latitudinea autorităților locale și a comunității să îl pună în valoare. Unde e secretul? La tineri. Dacă autoritățile și-ar încuraja tinerii să găsească soluții, turismul pentru tineret din România s-ar dezvolta în mod substanțial. În partea doua a acestui material, vom prezenta povestea Mariei Timofte, studentă în anul III la Facultatea de Drept a Universității București și activistă pentru turism de tineret în orașul ei, Predeal.