Adrian Dohotaru: Opriți legea anti-socială votată de Parlament!

Apel către Avocatul Poporului și Președinte: Opriți legea anti-socială votată de Parlament! Sesizați Curtea Constituțională și puneți stop urii de clasă și miturilor sociale!

Stimați jurnaliști,

am depus, astăzi, alături de deputatul Petre Florin Manole și o serie de ONG-uri, o petiție la Avocatul Poporului privind legea anti-socială votată cu două săptămâni în urmă de către Parlament. Am mers cu aceeași petiție și la Președinte, în speranța că una dintre cele două instituții va sesiza Curtea Constituțională.

Le mulțumesc tuturor celor care au colaborat la redactarea petiției, precum și celor care și-au exprimat sprijinul pentru această cauză. Din toamnă, vom lupta pentru un ajutor social funcțional, care să răspundă nevoilor reale ale oamenilor și care să reprezinte un mecanism de scoatere din zona de vulnerabilitate. Până atunci, am încredere că Președintele și Avocatul Poporului vor sesiza Curtea Constituțională, iar aceștia din urmă vor trimite legea anti-socială înapoi în Parlament pentru a fi corectate aceste derapaje grave.

Potrivit Expunerii de motive<> a inițiatorului, scopul legii a fost acela de a institui o serie de măsuri de responsabilizare a persoanelor beneficiare de ajutor social. O parte semnificativă a propunerilor, însă, precum și amendamentele depuse la Comisia de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și adoptate prin vot în plen, instituie, de fapt, impunerea muncii forțate pentru beneficiarii de ajutor social. Acest scop este confirmat prin declarațiile publice făcute atât de inițiatorul legii, deputatul Ștefan Alexandru Băișanu, precum și de către autorul unuia dintre amendamente, deputatul Florin Claudiu Roman.

Inițiativa este fundamentată într-o serie de afirmații false sau neprobate, incluse în Expunerea de Motive:

Afirmație: „În România există aproape 7 milioane de persoane asistați sociali, adulți și copii.” – Conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în luna octombrie, la data la care a fost depusă inițiativa legislativă, erau, în total, 216.808 de beneficiari de venit minim garantat acordat conform legii 416/2001. Inițiatorul nu prezintă nicio sursă pentru afirmația sa.

Afirmație: „Deși se plâng de sărăcie, mulți dintre aceștia, nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoarele sociale de la stat, decât să se angajeze.” – Inițiatorul nu prezintă date exacte, generalizând fără niciun fundament. În realitate, conform datelor de la MMJS, în primele zece luni ale anului 2017, în cele 216.808 familii sau persoane sigure beneficiare de ajutor social, regăsim 206.327 de copii și 325.736 de adulți. Nu știm câți anume dintre adulți sunt scutiți de obligația de a își căuta de muncă în baza art. 71 și 72 ale legii 416/2001. Știm însă că s-au încadrat în muncă 14.371 de beneficiari de ajutor social, reprezentând 4,41% din numărul total al adulților, în vreme ce doar 2.503 persoane au refuzat un loc de muncă oferit/un curs de calificare/recalificare/formare profesională, reprezentând 0,76% din totalul adulților. Mai mult, numărul persoanelor care au refuzat de trei ori un loc de muncă și pentru care a fost încetat dreptul la ajutor social s-a ridicat în 2017 la doar 350 de persoane, adică 0,11% din total. Considerăm, astfel, că afirmația făcută în Expunerea de motive nu este doar nefondată, inexactă sau exagerată, ci falsă.

Totodată, inițiatorul face referire la un caz din județul Prahova, unde însă nu a fost vorba de beneficiari de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat, acordat în baza legii 416/2001, ci de un beneficiu social acordat local, în baza unei Hotărâri a Consiliului Local al Municipiului Ploiești. Modificările propuse de inițiativa de față nu ar atinge în niciun fel situații precum cea dată ca exemplu.

Observăm, așadar, faptul că inițiativa este fondată pe afirmații false. Amendamentele propuse și adoptate la Comisia de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților<> au fost substanțiale, însă au mers în aceeași direcție de pedepsire a beneficiarilor de ajutor social și crearea contextului pentru impunerea muncii forțate. În fapt, inițiativa ce modifică Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, adoptată de Parlament, va produce următoarele efecte negative:

– dacă legea intră în vigoare, li se poate solicita unor persoane care nu sunt beneficiare de ajutor social să presteze acțiuni sau lucrări de interes local, dacă în familia lor există un beneficiar de ajutor social.

– este instituită obligația primăriilor de a întocmi un plan de acțiuni sezoniere, în baza căruia beneficiarii de ajutor social vor fi distribuiți către terți privați ce au nevoie de forță de muncă. Penalizarea a două refuzuri de a efectua activitățile sezoniere cu încetarea dreptului reduce această prevedere la un alt mecanism de forțare a beneficiarilor de ajutor social să muncească, chiar peste norma legală de lucru.

– Legea 416/2001 privind venitul minim garantat are rolul de măsură de protecție socială, adică beneficiarii vizați sunt oamenii aflați într-o situație în care nu realizează venituri suficiente pentru a își asigura subzistența. Ori, măsura ce introduce obligativitatea prestării de lucrări sezoniere în favoarea unor agenți economici privați, fără a li se cere acordul, nu îi poate ajuta pe oameni să iasă din situația de vulnerabilitate decât cel mult temporar. Excluderea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor familiei – măsură luată încă din 2014 – era suficientă pentru a permite crearea cadrului în care, temporar, persoanele vulnerabile să realizeze venituri ce le pot îmbunătăți situația. Obligativitatea de a presta muncă este clar orientată mai mult ca un beneficiu pentru cei care au nevoie de muncitori zilieri, la costuri minime, argument care a și fost adus în repetate rânduri în dezbaterea de la comisie. Există, astfel, o neconcordanță cu scopul legii, modificarea aceasta funcționând într-o direcție diferită de cea de fond a legii: în loc să fie un mecanism care să scoată oamenii din situația vulnerabilă, încearcă, de fapt, să-i folosească pe cei aflați într-o situație vulnerabilă înspre beneficiul celor care au nevoie de zilieri, deși s-ar putea să fie în contra intereselor persoanelor vulnerabile.

– se renunță la prevederea care permitea refuzul de trei ori a unui curs sau loc de muncă oferite, impunându-se tăierea ajutorului după un singur refuz. Totodată, refuzul nu duce doar la încetarea ajutorului, ci și la interdicția de a mai primi ajutorul vreme de un an. Posibilitatea de a refuza de trei ori era o măsură prin care se prevenea abuzul sistemului, însemnând că nu permitea cuiva să primească ajutoare la nesfârșit și să rămână la limita vulnerabilității deși sistemul ar putea să-l ajute să iasă complet de acolo. Trecerea la un sistem în care niciun refuz nu este posibil fără pierderea ajutorului schimbă fundamental modul de funcționare al legii, devenind mai degrabă un mecanism prin care este forțată angajarea unor oameni aflați într-o situație de vulnerabilitate atât de mare, încât devin dispuși să accepte și un loc de muncă care îi poate vulnerabiliza și mai mult. Mai mult, interdicția de a nu mai primi ajutorul vreme de un an contravine dreptului constituțional la protecție socială. În mod normal, pierderea unui drept constituțional, chiar și temporar, ar trebui să vină în baza unei proceduri mult mai puternice (e.g. o decizie judecătorească). În situația de față, se poate ajunge la pierderea dreptului prin evaluarea cuiva care are nevoie de un angajat, dar nu înțelege că persoana ce i-a fost trimisă de la AJOFM nu poate ajunge la locul respectiv la timp sau că toate costurile aferente locului de muncă (transportul, părăsirea gospodăriei pentru timp îndelungat etc.) e prea mare comparativ cu salariul oferit.

Reamintim, totodată, faptul că în materia drepturilor sociale și economice, convenția europeană aplicabilă este Carta Socială Europeană. Venitul minim garantat este reglementat de art. 13, para 1, prin care se stabilește dreptul la un venit minim compatibil cu demnitatea umană. Acesta trebuie să fie universal, însă poate, teoretic, să fie legat de disponibilitatea de a găsi un loc de muncă sau de a merge la un curs de pregătire vocațională, dar aceste condiții trebuie să fie rezonabile. Decizia  European Roma Rights Centre (ERRC) v. Bulgaria are cristalizată teoria aceasta și reprezintă un exemplu de aplicare relevant: când venitul minim garantat din Bulgaria a fost condiționat de găsirea unui loc de muncă într-o perioadă determinată de timp, cerința a fost găsită ca fiind nerezonabilă de Comitetul drepturilor sociale, fiind în consecință încălcat art. 13, para 1.

O analiză detaliată, precum și toate criticile de neconstituționalitate, sunt disponibile în petiția transmisă Președintelui și atașată acestui comunicat.

Cu stimă,

Adrian Dohotaru

Deputat independent de Cluj.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Adrian Dohotaru: Opriți legea anti-socială votată de Parlament!

  1. Taxe MICI

    – O tara intreaga VEDE CINE „beneficiaza” de pomeni de la stat !
    -CUM au primit avize medicale de la comisii niste pomanagii Buni de Munca ???
    Cei care muncim CINSTIT tinem in spate pe cei ce n-au muncit NICIODATA desi sint apti de munca, NOI sintem discriminati – Decizia de a-i pune la MUNCA e Corecta !

    Reply
  2. Buba Libre

    PENTRU CA DRAGNEA SA NU PLECE CA PROSTUL DIN VIATA SI DIN FUNCTIE.
    PENTRU ASTA LUPTA TARICEANU, PENTRU ASTA FAC CE FAC JANDARMII?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *