Contracte Curate

Achizițiile din fonduri europene sunt momentan în aer. Cum se va face controlul ex ante al achizițiilor publice și cu ce mijloace?

La finalul anului trecut, mediul de afaceri și cel financiar din România, dar și o serie de instituții publice, au găsit un cadou sub pomul de Crăciun. Cadoul are și un nume, lung ce-i drept, care sună așa: OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Darul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1116, pe 29 decembrie 2018. OUG 114 a devenit celebră mai ales pentru că a introdus așa-numita “taxă pe lăcomie”, care va schimba sistemul bancar românesc. Banca Transilvania a tras deja un semnal de alarmă, cum că va opri toate investițiile, cel puțin pentru moment (citiți mai multe despre reacția băncii aici).

Mai puțin comentate de opinia publică, dar cu un impact deloc neglijabil, sunt și o serie de schimbări aduse sistemului de achiziții publice. Mai precis, vorbim despre modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/ acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/ acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii. Aceste titluri nu au doar nume lungi, ci și consecințe asupra cărora experții în achiziții atrag atenția: schimbarea are șanse mari să blocheze, cel puțin pe termen scurt, achizițiile publice din fonduri europene.

Pe înțelesul tuturor, rezultă din buclucașul art. 75, OUG 114, că reglementatorul în domeniul achizițiilor publice (adică ANAP) pasează întreaga responsabilitate cu privire la verificarea ex-ante a documentațiilor de achiziții publice realizate pentru implementarea proiectelor finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) la Autoritățile de Management.

Nota bene: transferul de responsabilitate s-a făcut brusc, fără o perioadă de tranziție, el intrând în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019. Însă autoritățile de management (AM) nu par a fi pregătite pentru verificarea ex ante, având în vedere că – exceptând Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) – documentațiile de achiziție nu au fost verificate, nici în anterioara perioadă de programare, de AM-uri, ci de ANRMAP/ ANAP.

Să mai adăugăm că în cadrul AM-urilor nu există un serviciu specific, nici atribuții clar definite, nu există proceduri de lucru sau liste de verificare, nu există personal specializat dedicat pentru realizarea acestui control. În plus, verificarea realizată de ANAP includea și o verificare „în timp real”, prin accesarea documentelor transmise către SEAP de autoritățile contractante. În acest moment nu există nicio informație cu privire la posibilitatea ca AM-urile să aibă acces direct la SEAP. Să nu uităm că de-abia a fost făcută conectarea platformei SEAP cu ANI în vederea verificării conflictului de interese…

Pe scurt, AM-urile nu sunt pregătite din punct de vedere instituțional și operațional pentru a prelua această atribuție peste noapte.

Să ne aducem aminte că lipsa acestui sistem de control, ce are ca scop diminuarea riscului de fraudă și de apariție a unor nereguli, în special în implementarea proiectelor cu finanțare europeană, ne-a adus în perioada anterioară de programare o corecție de sistem de 25% pentru POR, POS Mediu și POS Transport.

Este de reținut că verificarea ex ante exercitată de ANAP devine voluntară. Asta înseamnă că autoritățile contractante trebuie să solicite în mod expres realizarea acesteia de către ANAP.

Totuși, controlul ex ante voluntar nu se realizează pentru 100% din solicitări, ci pe bază de eșantion, având în vedere îndeplinirea țintelor de verificare aplicabile ANAP! Se înțelege din textul legislativ că eșantionul de 5% pe care trebuie să îl respecte ANAP (conform prevederilor art. 7 din OG 98/ 2017) este determinat prin raportare la numărul total al solicitărilor adresate de autoritățile contractante pentru realizarea controlului ex ante voluntar, nu la totalul documentațiilor de achiziție încărcate în SEAP (așa cum era înainte de intrarea în vigoare a OUG 114/ 2018).

foto: Samuel Zeller (Unsplash)

Numărul de proceduri de achiziție pentru care ANAP va trebui să asigure controlul ex ante se reduce astfel semnificativ!

Cel mai important impact al OUG 114/ 2018 este blocarea procedurilor de achiziție publică derulate de autoritățile contractante care implementează proiecte cu finanțare europeană. Textul ordonanței nu prevede o normă tranzitorie, așa cum nu prevede nici ce se întâmplă cu procedurile de achiziție care sunt urcate în SEAP la data intrării în vigoare și nici linii directoare cu privire la cum ar trebui organizat controlul ex ante în cadrul AM-urilor, astfel încât să existe o abordare unitară a verificării.

Este foarte important de subliniat că România, în baza prevederilor acordului de parteneriat din cadrul UE, nu poate renunța la controlul ex ante, cel puțin NU pentru procedurile de achiziție realizate în scopul implementării proiectelor cu finanțare din FESI.

Toate autoritățile de management se află deci în situația în care, peste noapte, trebuie să își reorganizeze activitatea astfel încât să poată prelua funcția de verificare ex ante de la ANAP.

În lipsa unor comunicate clare emise de autoritățile de management, beneficiarii nu pot face altceva decât să aștepte. Între timp, demararea procedurilor de achiziție publică, într-un context neclar, devine imposibilă. Beneficiarii sunt expuși unor corecții usturătoare, iar autoritățile de management sunt în șah.

În pofida asigurărilor din partea ministrului Finanțelor Publice cu privire la impactul pozitiv al acestei ordonanțe, noi rămânem cu mai multe întrebări:

  • Dacă funcția de verificare nu mai este la ANAP, la reglementator, de ce instituția nu a fost restructurată? De ce mai plătim salarii angajaților ANAP pentru realizarea controlului ex ante, dacă această funcție s-a redus semnificativ? Ce mai face acum ANAP? Se ocupă cu realizarea “facelift-ului” bibliotecii de spețe și popularea ei cu interpretări ale legilor contradictorii și ambigue?
  • Să înțelegem că acesta a fost rostul HG 419/2018 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2017? Știm prea bine că de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, achizițiile publice intrate în verificarea ANAP au fost paralizate, termenele de verificare ale documentației au depășit chiar și 120 de zile…
  • Și nu în ultimul rând, cum se va proceda în situația în care AM-urile vor emite puncte de vedere diferite în aceeași speță?

Până vom ajunge să citim normele de aplicare a OUG 114/2018, care trebuie să apară în 45 de zile de la data publicării ordonanței și care, ce să vezi, intră în sarcina ANAP să le emită, fiecare se descurcă cum poate.

Pe teren, aflăm că unele Organisme Intermediare (OI) încearcă deja să colecteze datele din teritoriu – planuri anuale de achiziții și stadiul acestora. Alte OI-uri se spală pe mâini și îi trimit pe beneficiari să adreseze întrebări direct AM-urilor.

Pe de altă parte, alți beneficiari ai finanțărilor europene își fac calcule și încearcă să estimeze impactul unor eventuale corecții financiare cu care s-ar putea trezi. Dar nu e simplu deloc, gândindu-ne că mulți dintre ei au de luat în calcul și majorarea salariului minim brut pe economie.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *