10 ani de “lucrări” ilegale în Defileul Jiului

La 1 iunie 2017 se împlinesc 10 ani de când se lucrează ilegal, fără acord de mediu, în Defileul Jiului. Mă refer acum doar la lipsa acordului de mediu, nu şi la alte ilegalități, care împing perioada peste 10 ani. Probabil că este un record mondial. În ţările democratice, cu stat de drept, aşa ceva nu se poate întâmpla. 

Jiul în defileu

Orice proiect este delimitat spaţial şi temporal. Prin natura domeniului protecţiei mediului, perioada de execuţie a lucrărilor este o componentă esenţială a impactului asupra mediului, şi implicit este luată în considerare la evaluarea impactului asupra mediului. Unul este  impactul unor lucrări care ţin 4 ani şi cu totul altul impactul când se prelungesc cu mai mult de un deceniu! Cu atât mai mult cu cât lucrările, prelungite ilegal, au ajuns să fie executate în parc naţional (şi în sit Natura 2000). Lăsăm la o parte distrugerea reliefului, habitatelor, secarea Jiului. Chiar şi strict impactul zgomotului produs de şantiere, asupra faunei din parc, este semnificativ.

Prin urmare, din moment ce în documentaţia pentru care a fost emis acordul de mediu nr. GJ – 51/18.04.2003 este specificată pe prima pagină perioada de execuţie iunie 2003 – mai 2007, înseamnă că acordul de mediu a fost emis strict pentru lucrări în această perioadă. Pentru a lucra legal în continuare, Hidroelectrica trebuia să notifice agenţia pentru protecţia mediului că au apărut modificări la proiect şi să ceară revizuirea acordului de mediu. Dar nu s-au mai complicat. Dacă Garda de Mediu închide ochii, de ce să se complice băieţii…

Exact cum Hidroelectrica a cerut pentru acest proiect, nu o dată ci de 3 ori, emiterea unei noi autorizaţii de construire, pentru că le-a expirat, tot aşa trebuia să constate că acordul de mediu şi-a încheiat efectele juridice, devenind ineficace, şi să notifice autoritatea de mediu că au aparut modificări la proiect. Apoi autoritatea trebuia să revizuiască acordul de mediu.

Dar de ce să te complici, dacă toate autorităţile închid ochii?

Probabil întâmplător, Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului a organizat în 31 mai, deci în ziua care implinea intervalul de 10 ani, o dezbatere pe tema distrugerii parcului naţional. Nu contest buna intenţie a demersului, dar administraţia ar trebui să facă altceva, să sesizeze zilnic Garda de Mediu şi Poliţia în privinţa lucrărilor ilegale (care reprezintă infracţiune), să meargă tot mai sus cu sesizările, până lucrările ilegale sunt sistate şi şantierele sinistre din parcul naţional evacuate. Cei care au mers la dezbatere mi-au spus că toţi participanţii (evident, în afară de făptuitori şi complicii lor) aveau o poziţie raţională, împotriva continuării distrugerii parcului naţional.

Iata cum, reprezentanta celor care ne distrug, pe banii noştri, unul dintre elementele supreme ale patrimoniului nostru natural, işi etalează dispreţul faţă de lege (de la momentul 2:17):

Ea spune că este absurd să nu distrugă parcul naţional, şi “ne scoate ochii” cu banii cheltuiţi pe această “investiţie”. De parcă i-ar fi obligat cineva să aloce bani pentru lucrări ilegale. Ori iată ce spune jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, pentru o astfel de situaţie:

“70. Suntem însă de acord cu punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia, atunci când se pun în balanță diversele opțiuni, costul economic pe care îl presupun, de exemplu, demolarea podului și despăgubirea inițiatorului proiectului nu are, în principiu, nicio importanță. Deși aceleași „motive cruciale de interes public major” care au fost invocate la evaluarea inițială pot fi încă invocate în măsura în care articolul 6 alineatul (4) din Directiva habitate devine incident, ele nu pot fi consolidate de interesul public evident de a face economii [și, oricum, un asemenea interes ar fi improbabil să fie considerat crucial dacă s‑ar aplica articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf, în cazul unui tip de habitat natural prioritar și/sau al unei specii prioritare]. Adoptarea acestei abordări ar presupune menținerea proiectelor cu efecte nocive asupra mediului pe simplul temei că ar fi prea costisitor să se remedieze faptul că cerințele directivei nu au fost respectate în mod corect.”

Dar atitudinea reprezentantei Hidroelectricii păleşte în faţa aroganţei cu care “reprezentantul guvernului în teritoriu” impune continuarea infracţiunii (de la momentul 0:38):

Cred că nici un prim-secretar de partid, în anii ’80, nu avea chiar o asemenea atitudine “netovărăşească”. Şi cum vrea domnul prefect de Gorj să ne facă să înţelegem exact opusul a ceea ce se-ntâmplă? Să ne trimită la reeducare? Pe toţi cei peste 20 de mii de semnatari ai petiţiei?

Revenind la Hidroelectrica, de ce nu au ţinut cont de scrisoarea mea deschisă, scrisă când lucrările erau în al patrulea an de sistare şi ajunseseră doar la 45%?

De ce, dintre atâtea proiecte abandonate în ţară, şi-au găsit să-l reia fix pe cel mai “certat cu legea”, cel mai destructiv, şi chiar să-l reia când erau încă în insolvenţă?

De ce a trebuit să mai cheltuie banii noştri, ai cetăţenilor, ca să ne facă un rău incomensurabil, şi să aducă acum lucrările la “aproape 85%”?

Îi rog, pe cei care mai speră că şi în România legea mai poate fi respectată, să trimită link-ul petiţiei de mai jos la Garda Naţională de Mediu, pe adresa: gardamediu@gnm.ro

Opriți distrugerea Defileului Jiului!

 

 

 

 

 

 

 


Recomandări

3 thoughts on “10 ani de “lucrări” ilegale în Defileul Jiului

  1. Marius Skolka

    Autoritatile locale din Gorj – in cap cu prefectul si cu cei de la Hidroelectrica – ar trebui sa invete foarte bine doua sintagme – una ar fi “delict de mediu” si cealalta “infringmenet”. Faptul ca ei traiesc in trecutul ceausist este evident, iar ca de legislatia de mediu putin ii pasa PSD-ului nu mai e un secret pentru nimeni.

    Reply
  2. Razvan Popescu

    Dacă e vorba de o încălcare a legislației UE, există procedura de infringement (acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor) – care poate fi inițiată doar de Comisie sau un alt stat membru. Pentru inițierea unei acțiuni de felul acesta, Comisia se folosește inclusiv de plângerile cetățenilor. Aici procedura și formularul online: https://ec.europa.eu/info/about-european-union/problems-and-complaints/how-make-complaint-eu-level/submit-complaint_en
    Hai sa fie macar un ONG sau o persoana care sa faca plangerea! Vorbim si ne vaicarim prea mult fara sa ACTIONAM, dragi romani!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *