Home Anticoruptie Actualitate

Parchetul General critica noul Cod Penal

Ministerului Public atrage atentia, intr-un document cuprinzind critici la adresa noului Cod Penal, ca legislativul trebuie să îşi asume o decizie, apreciind dacă societatea românească este pregătită pentru adoptarea unei politici penale mai puţin ferme, prin preluarea unor principii adaptate realităţilor sociale din alte state, sau dacă, în contextul unei criminalităţi în creştere şi al deteriorării condiţiilor economice, o asemenea politică penală nu ridică riscul de a transmite un semnal greşit organelor judiciare sau persoanelor predispuse să săvârşească infracţiuni. Cititi intregul document atasat.


Parchetul îşi structurează observaţiile pe capitolele proiectului de Cod penal. În ceea ce priveşte partea generală, documentul postat pe site-ul Ministerului Public arată că este necesară reformularea dispoziţiilor privind vinovăţia, iar referitor la  eroare sunt exprimate „rezerve” cu privire la oportunitatea reglementării erorii de drept penal ca fiind o cauză de neimputabilitate.

Criticile si propunerile Parchetului General

1. Reducerea limitelor pedepselor

Parchetul sustine ca discutabilă oportunitatea reducerii limitelor de pedeapsă pentru aceste infracţiuni, ţinând cont de importanţa pe care o atribuie societatea valorilor sociale legate de integritatea funcţionarilor, de obligaţiile asumate de statul român cu privire la combaterea corupţiei şi de criticile deja exprimate în cadrul rapoartelor de monitorizare pentru aplicarea unor pedepse prea blânde persoanelor condamnate pentru asemenea fapte.

Prin coborârea limitelor minime de pedeapsă, explică Parchetul, "se poate ajunge la situaţia ca sancţiunile aplicate să nu mai aibă caracter descurajator, în condiţiile unei tendinţe evidente în practică de a aplica pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru infracţiunile de corupţie".

Procurorii mai consideră că scăderea pedepsei sub minimul prevăzut de lege, ca efect al circumstanţelor atenuante, trebuie să intervină doar în situaţii excepţionale, limitative şi, ca atare, expres prevăzute de lege.


2. Procurorii cer majorarea pedepselor

Procurorii cer majorarea limitelor de pedeapsă pentru săvârsirea infracţiunii  de ucidere din culpă prin instituirea unor limite cuprinse între 3-10 ani. Anchetatorii consideră că în noul proiect prevederea include şi fapta comisă de conducătorul de vehicul care are o îmbibaţie alcoolică peste limita legală.

Totodată procurorii mai propun majorarea limitei maxime a pedepsei la 10 ani pentru fapta de rele tratamente aplicate minorului, “întrucât practica din ultima perioadă demonstrează o frecvenţă alarmantă a faptelor de acest gen, realitate care reclamă o înăsprire a tratamentului sancţionator”.

O altă recomandare a procurorilor se referă la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă în cazul uciderii ori vătămării nou-născutului săvârşită de către mamă, şi nu la jumătate aşa cum propune proiectul Ministerului Justiţiei.

Anchetatorii mai cer majorarea pedepselor cu închisoarea pentru traficul de persoane, de minori şi pentru viol, în ultimul caz fiind propusă o pedeapsă cuprinsă între 5 şi 12 ani.


3. Nepreluarea unor infractiuni cuprinse in legi speciale


Codul Penal nu reuneşte toate infracţiunile cuprinse în legi speciale, fiind exceptate domenii precum evaziunea fiscală, infracţiunile privind protecţia mediului, infracţiunile silvice sau traficul de droguri, iar pentru a asigura eficienţa codificării se justifică doar prevederea normelor cu caracter de generalitate în materia corupţiei, luare/dare de mită, trafic/cumpărare de influenţă.

La fel, sint exceptate in proiectul Codului Penal zonele criminalităţii informatice, reglementată în prezent prin Legea nr. 161/2003, precum şi al infracţiunilor referitoare la comerţul electronic, incriminate de Legea nr. 365/2002.

Potrivit parchetului, proiectul de Cod preia o parte dintre infracţiunile reglementate de aceste legi speciale, în timp ce altele sunt menţinute în actuala reglementare, ceea ce va îngreuna activitatea practicienilor, nevoiţi să acţioneze cu două acte normative pentru acelaşi domeniu al ilicitului penal.

Mai mult, nu au fost preluate definiţiile corespunzătoare ale unor termeni (date informatice, instrument de plată electronică), şi nici unele forme agravate ale infracţiunilor, ceea ce va determina dificultăţi suplimentare în practică.


4. Renuntarea aplicarii pedepsei


Cu referire la renunţarea aplicării pedepsei procurorii consideră că este necesar, pe de o parte, să se introducă unele criterii obiective, legate de pericolul generic al faptelor iar, pe de altă parte, să se instituie o condiţie mai severă în ceea ce priveşte intervalul de timp în care făptuitorul nu a mai beneficiat anterior de aplicarea acestei instituţii.

Totodată, procurorii cer ca să nu se poată renunţa la aplicarea pedepsei în cazul infracţiunilor contra vieţii, a celor comise de un major asupra unui minor, al infracţiunilor de trafic de droguri, al infracţiunilor de corupţie şi al celor împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene.


5. Cumulul si sporul de pedeapsa


Parchetul arată că reglementarea actuală a tratamentului sancţionator al concursului în cazurile menţionate s-a dovedit ineficientă.

Instanţele au recurs în mică măsură la instituţia sporului, ceea ce ar fi una dintre cauzele proliferării infracţiunilor din categorii diverse, întrucât a legitimat aşteptarea ca, oricâte infracţiuni concurente ar săvârşi o persoană, să primească o pedeasă rezultantă nemajorată, ceea ce a fost de natură să încurajeze comportamentul infracţional.

Pe de altă parte, aceleaşi raţiuni care au dus la reconsiderarea reglementării tratamentului sancţionator în cazul celeilalte forme de pluralitate, recidiva, trebuie să se transpună în aceeaşi soluţie legislativă şi în privinţa concursului, arată procurorii.

Cu referire la împiedicarea săvârşirii infracţiunii, parchetul propune reformularea unui aliniat, în sensul că „participantul nu se pedepseşte dacă denunţă în timp util săvârşirea infracţiunii, astfel încât consumarea acesteia să poată fi împiedicată, sau dacă împiedică el însuşi consumarea infracţiunii”.

Procurorii Parchetului General mai propun, cu referire la conţinutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, interdicţia “de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii publice”, inclusiv autoritate publică locală.

 

Comentariul dvs.!

¹ ioana 2011-09-20
domnilor procurorii,ideea este ca nu pedepsele mari face ca cei ce sunt inchisi sa fie mai buni.acolo raul sporeste.a-ti lasat voit sa se desfasoare raul in aceasta tara,pentruca cei cel face aveau acoperire.unde au fost organismele statului diicot,curte de conturi, garda financiara etc.daca se respectau legile tara nu ajungea aici. numai prin educatie se poate schimba in bine caracterul oamenilor,avandu-l ca baza nu vor mai gresii.fiti exemplu prin atitudinea si comportamentul fata de cei ce gresesc.facetii sa va respecte,nu sa va urasca . acceptati ca practicele vostre de a gasi vinovati sunt gresite siexagerate.dorinta de a-i baga la inchisoare este atat de mare incat vi se intuneca minte. reduceti pedepsele,creeati conditi in puscarii dati-le macar hrana,ca sa nu zica in fiecare zi-sper din suflet sa aibe si ei copii si sa plateasca pentru ce fac siei gresit..voit.IN ROMANIA ESTE NEVOI DE EDUCATIE,ACEASTA AR TREBUII SA FIE TEMELIA ACESTEI NATIUNI.NU PUSCARIA.

---