Magistratii, marii castigatori ai legii unice de salarizare

08 Septembrie 2009

Deşi au încălcat legea recurgând la proteste, judecătorii şi procurorii au obţinut nu doar măriri salariale, ci şi sporurile visate, aplicând principiul „câştigă cine ţipă mai tare”. Astfel, sporurile de stres si cel de confidenţialitate rămân intacte, reprezentând în total 65% din salariul de bază), iar coeficienţii de salarizare vor fi mai mari faţă de cei prezentaţi de executiv la finele săptămânii trecute. Cu toate acestea, magistratii nu sint multumiti si ameninta cu continuarea grevei.


Cel puţin aşa reiese din forma finală a legii unice de salarizare care, alături de legile educaţiei şi de cea privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale, a ajuns, ieri, în parlament, urmând ca executivul să-şi asume răspunderea pentru ele pe 15 septembrie.


Potrivit procedurilor, până vineri, parlamentarii dis puşi să-şi asume „contestaţii” ale sindicatelor pot depune amendamente, la Secretariatul General al Guvernului. Acestea pot fi sau nu acceptate de executiv. După şedinţa din parlament, în care guvernul Boc îşi va asuma răspunderea, parlamentarii au la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură. Dacă moţiunea „pică”, legea este adoptată. În caz contrar, guvernul este demis.

 
Deşi reprezentanţii magistraţilor se declară în continuare nemulţumiţi de legea unică şi ameninţă că vor continua protestele, reprezentanţii executivului spun că nu au posibilitatea să le ofere mai mult.


Spre deosebire de alte categorii de bugetari - profesori, medici sau funcţionari publici, ale căror venituri rămân în partea de jos a grilei de salarizare -, în câştig sunt, alături de magistraţi, şi parlamentarii, ale căror venituri lunare nu vor scădea, aşa cum era prevăzut în forma iniţială a legii, ci vor fi menţinute la 7.000 de lei. Asta, în condiţiile în care guvernul se bazează pe susţinerea lor, pe 15 septembrie.


SPORURI LEGIFERATE PENTRU A TREIA OARĂ


„Judecătorii au obţinut ce-au vrut”


După „ordonanţa Isărescu”, în 2000, şi o decizie a Curţii Supreme, în 2008, magistraţii au reuşit, ieri, să convingă guvernul să le acorde, şi în noua lege, controversatul spor de suprasolicitare neurospihică.


Astfel, potrivit proiectului depus, ieri, de guvern în parlament, judecătorii şi procurorii vor beneficia, în termen de trei zile de la intrarea în vigoare a legii (termenullimită prevăzut în acordul cu Fondul Monetar Internaţional fiind 1 ianuarie 2010), de un spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25% din salariul de bază, dar şi de un spor de confidenţialitate, de 5%. Însă, de la 1 ianuarie 2010, magistraţii vor avea incluse şi în salariul de bază „un adaos de 25% (pentru aceeaşi suprasolicitare neuropsihică) şi, respectiv, de 10% (pentru asigurarea confidenţialităţii), calculate la indemnizaţia de încadrare brută lunară”, după cum este prevăzut în acelaşi document.


În plus, magistraţii au obţinut şi o nouă creştere a coeficienţilor de salarizare, faţă de cei prevăzuţi în varianta prezentată de executiv săptămâna trecută, creştere ce variază între 0,15 şi 1,65 salarii minime pe economie. Asta, în condiţiile în care salariul minim va creşte, de la 1 ianuarie, la 705 lei.


Creşterea maximă a fost, aşa cum era de aşteptat, la coeficienţii pentru judecătorii cu grad de Curte Supremă, ale căror salarii de bază vor ajunge la aproximativ 7.900 de lei. La fel, salariul de bază pentru un judecător sau un procuror de Curte de Apel va fi de maximum 5.851 de lei, pentru cel de tribunal - 5.640 de lei, în timp ce un magistrat de judecătorie va câştiga în jur de 5.200 de lei.


Cât despre şeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cel al Curţii Supreme şi procurorul general, aceştia vor câştiga 11,7 salarii minime pe economie (adică, peste 8.200 de lei), la egalitate cu primul-ministru. Mai mult, în lege este stipulat negru pe alb că, la momentul aplicării, salariul de bază, împreună cu toate sporurile, trebuie „să conducă la un câştig salarial egal cu cel aferent lunii mai 2009”, ultima în care judecătorii au încasat mult-disputatul spor de stres.


„Judecătorii au obţinut, de fapt, ce au vrut. Sperăm să fie mulţumiţi”, a spus Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii şi coordonator al legii bugetarilor. „O parte din aceste sporuri au fost incluse în baza de calcul, iar o altă parte a fost păstrată ca sporuri, în afara bazei salariale”, a explicat şi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, care a cerut, ieri, CSM să adopte o atitudine responsabilă şi să contribuie la deblocarea situaţiei din justiţie. Asta, în condiţiile în care repre zentanţii asociaţiilor profesionale din jus tiţie se declară tot nemulţumiţi şi ameninţă cu noi proteste.



LA COADA GRILEI


Sănătatea, educaţia şi administraţia, principalii perdanţi


Spre deosebire de magistraţi, bugetarii din educaţie şi din sănătate nu au mai primit nimic în ultima grilă depusă de guvern în parlament.


Funcţionarii publici beneficiază doar de libertatea de a avea venituri şi din privat, iar demnitarii (premierul, miniştrii, preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului) au avut parte chiar de „tăieri” ale coeficienţilor, faţă de forma iniţială a legii, lefurile acestora ajungând la 8.248 de lei.


Oricum, doar cei care câştigă sub valoarea de 705 lei vor beneficia de majorări salariale de la 1 ianuarie 2010.


Printre aceştia se numără şi infirmierii pentru care legea unică prevede, de altfel, cel mai mic salariu din sistemul sanitar, echivalent cu 1,10 salarii minime pe economie, adică 775 de lei. În acelaşi timp, un medic primar de clinică va câştiga maximum 3.700 de lei pe lună. „Bogaţii” sistemului sanitar vor fi managerii de spitale şi cei de la Ambulanţă, cu aproape 4.800 de lei lunar. Aceste venituri l-au făcut, ieri, pe preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, să califice actuala grilă de salarizare drept „un adevărat dispreţ faţă de corpul medical”.


„Cenuşăreşe” ale noii legi se consideră şi profesorii, ai căror lideri sindicali ameninţă cu proteste în cazul în care nu le vor fi luate în seamă amendamentele. Astfel, potrivit legii unice, în învăţământul preuniversitar, un profesor cu gradul I şi maximum de vechime va câştiga 4,25 salarii minime, adică aproape 3.000 de lei, un profesor debutant va încasa în jur de 1.800 de lei pe lună, iar un învăţător debutant 1.300 de lei . Nici în sistemul universitar nu s-au făcut modificări faţă de forma iniţială a legii: un profesor aflat în prag de pensionare va câştiga 5.300 de lei, iar un asistent universitar - maximum 2.300 de lei.


Nemulţumiţi de actuala grilă de salarizare sunt şi funcţionarii publici. „Suntem încă în partea de jos a grilei, deşi ar trebui să fim în eşalonul II, după magistraţi. În plus, noi am rămas practic fără sporuri, pentru că majoritatea au fost incluse în salariul de bază”, susţine Romeo Neagu, lider al Federaţiei Sindicatelor


Articol publicat in Evenimentul zilei

 

Comentariul dvs.!